În ce măsură poate fi prevenit cancerul?


Sfaturi 29.01.2018 - Docbook


Unii oameni încearcă orice aliment, orice supliment despre care se spune că „ajută la prevenirea cancerului”. Alţii sunt la polul opus şi se resemnează ori cu gândul „cu o moarte suntem toţi datori”, ori cu cel conform căruia cancerul este determinat genetic.

Niciuna dintre aceste atitudini nu poate fi luată în calcul pentru un comportament echilibrat în prevenţia cancerului. Dar, ca să facem un pic de lumină asupra ce ar putea însemna o politică personală constructivă de prevenţie, trecem în revistă câteva aspecte referitoare la cancer:

  • Deşi cancerul are, într-adevăr, o componentă genetică, cercetările au scos la iveală că doar 2-3 cazuri de cancer din 100 pot fi puse pe seama genelor deteriorate din ADN. De exemplu, genele BRCA sunt puse în legătură cu cancerul de sân, cel ovarian, de prostată, precum şi alte tipuri, însă nu oricine le poartă se şi confruntă cu cancerul.
  • În urmă cu câţiva ani, în SUA a fost făcut un studiu privind legătura dintre incidenţa cancerului, factorii favorizanţi pe care populaţia i-ar putea controla, precum obiceiurile nesănătoase (fumatul, fumatul pasiv, obezitatea, consumul excesiv de alcool, de carne roşie sau de produse procesate din carne, consumul scăzut de fructe şi legume, sedentarismul, expunerea excesivă la raze ultraviolete), şi şase tipuri de infecţii cunoscute a avea legătură cu cancerul (inclusiv infecţia cu HPV). Concluziile cercetării au fost: dintre cele 1,5 milioane de cazuri de diverse tipuri de cancer în 2014, 42% au fost puse în legătură cu aceşti factori favorizanţi, precum şi 45% dintre decesele acelui an.
    Fumatul a fost responsabil pentru 20% dintre cazurile de cancer; supraponderabilitatea sau obezitatea s-au situat pe locul doi în topul factorilor favorizanţi, fiind responsabile pentru aproape 8% dintre cazurile de cancer şi 6,5% dintre decese; consumul de alcool – 5,6% dintre cazuri şi 4% dintre decese; consumul de carne roşie şi produse procesate din carne – 1,3% dintre cazuri şi decese; lipsa de mişcare – 2,9% dintre cazuri şi 2,2% dintre decese.
    Însă arareori aceste obiceiuri se manifestă câte unul. De fapt, ştim foarte bine că unul îl atrage pe altul şi, de regulă, pe mai multe dintre ele, astfel încât impactul dezastruos asupra organismului constă în această cumulare de forţe nocive care se abat asupra lui. Astfel, conform cercetării menţionate anterior, combinaţia de greutate în exces, consum de alcool, alimentaţie nesănătoasă şi sedentarism a fost responsabilă pentru aproape 14% dintre cazurile de cancer la bărbaţi şi 22% dintre cele diagnosticate la femei.
  • Sondaje referitoare la gradul de informare a populaţiei pe tema cancerului au scos la iveală faptul că pacienţii nu sunt conştienţi de toţi aceşti factori favorizanţi, ca să poată dezvolta un comportament adecvat de prevenţie. De exemplu: 15 din 20 de persoane nu ştiau că obezitatea poate provoca această boală, iar 18 din 20 nu au făcut niciodată legătura dintre consumul excesiv de alcool şi cancer.

În concluzie, ne facem singuri şansele de întâlnire cu cancerul în decursul vieţii, prin felul în care alegem să trăim. Ca dovadă, un studiu făcut în Marea Britanie în 2008 a scos la iveală faptul că subiecţii care au adoptat şi respectat patru obiceiuri de viaţă sănătoasă – nu au fumat, au făcut mişcare, au consumat alcool în cantităţi moderate şi au mâncat cinci porţii de legume şi fructe pe zi – au câştigat 14 ani de viaţă în medie, în comparaţie cu subiecţii care nu au aderat la aceste practici sănătoase.


cancer preventie