Hepatita de tip C este o infectie virala ce provoaca imflamarea ficatului si poate duce la grave complicatii hepatice, care pot afecta pe termen lung organismul.

Virusul ce declansaza boala poate cauza atat hepatita acuta cat si cronica, gravitatea bolii variind de la un usor discomfort ce dureaza cateva saptamani la o problema cu care pacientul se confrunta toata viata.

Virusul hepatitei C se transmite prin sange, ca mai comuna cale de infectare fiind expunerea la mici cantitati de sange infectat. Aceasta expunere are loc din cauza unor activitati precum consumul de droguri injectabile, tratament medical neadecvat, precum si transfuziile cu sange neverificat corespunzator. 

La nivel global, aproximativ 71 de milioane de oameni sufera de hepatita C cronica, o buna parte din acestia dezvoltand la un moment dat ciroza sau cancer la ficat. 

Aceste complicatii provoaca aproape 400.000 de decese in fiecare an.

Simptomele Hepatitei C

Hepatita C cronica poate fi prezenta in organism multi ani fara sa dea vreun semn clar. 

Simptomele apar atunci cand virusul deterioreaza suficient de mult ficatul pentru ca acesta sa genereze anumite semne, precum sangerarea usoara, o stare perpetua de oboseala, lipsa apetitului, o colorare galbuie a pielii si ochilor, urina inchisa la culoare, mancarimi ale pielii, picioare umflate, scadere in greutate, stari de confuzie sau ameteala si aparitia venelor la nivelul pielii intr-un tipar similar cu cel al unei panze de paianjen.

Orice caz de hepatita C cronica incepe printr-o faza acuta ce este in general nediagnosticata, aceasta negenerand simptome. 

Cand acestea sunt insa prezente, ele apar la 1-3 luni dupa expunerea la virus si pot dura intre doua saptamani si 3 luni. 

Hepatita C acuta nu se transforma intotdeauna intr-o boala cronica. O buna parte din pacienti se vindeca singuri de hepatita C dupa faza acuta a acesteia, boala raspunzand de asemenea foarte bine la tratamentul antiviral, cat este in stare acuta.


Cauzele infectiei cu Hepatita C

Infectia provocata de virusul hepatitei C se imprastie in organism atunci cand sangele contaminat cu virusul ajunge in fluxul sangvin al unei persoane sanatoase. 

Virusul poate avea mai multe forme, numite genotipi. 

In Europa si America de Nord, cel mai comun genotip este tipul 1, insa exista si multe cazuri de tipul 2. Ambele tipuri sunt de asemenea prezente la restul populatiei planetei, insa alti genotipi apar in Asia, Africa sau in Orientul Mijlociu. Desi boala se manifesta similar indiferent de genotip, recomandarile de tratament variaza pentru fiecare in parte.

Cele mai des intalnite cauze ale hepatitei C sunt:
  • Injectarea a droguri ilegale cu o siringa deja folosita de o persoana infectata
  • Refolosirea sau sterilizarea improprie a echipamentelor medicale, in special acele seringilor
  • Transfuzia de sange neverificat corespunzator
  • Hepatita C poate fi transmisa si pe cale sexuala sau de la o mama infectata catre nou nascut, insa aceste situatii apar mult mai rar. Aceasta nu poate fi insa cauzata de activitati precum atingerea, sarutul sau impartirea de bauturi si alimente cu persoane infectate.
  • Exista anumite categorii de oameni mai expuse la aceste cauze decat restul populatiei, precum angajatii din spitale si clinici ce sunt expusi la sange infectat, persoanele ce consuma frecvent droguri injectabile, precum si  cei ce si-au facut un tatuaj sau piercing intr-un mediu nesteril si cu echipamente nesterilizate corespunzator.

Diagnostic

 
Este recomandat ca orice persoana expusa constant riscului de a contracta virusul hepatitei C sa isi faca analize ale sangelui pentru a depista cat mai repede eventuala prezenta a bolii. 

Daca testul arata existenta hepatitei C, teste aditionale vor determina cantiatea de virus prezenta in sistem, precum si genotipul virusului.

De asemenea, se vor efectua analize care sa determine cat de afectat este ficatul in cazul pacientilor cu hepatita C cronica. 

Aceste teste pot fi:
  • Elastografia cu rezonanta magnetica este o procedura ce combina tehnologiile de imagistica cu tiparele create de undele sonore ce se lovesc de ficat, realizand o harta vizuala ce arata gradul de elasticitate a ficatului. Un ficat inelastic indica prezenta fibrozei sau cicatrizarea ficatului, semne ale hepatitei C cronice.
  • Elastografia tranzienta este o procedura similara prin care se evalueaza elasticitatea ficatului. Prin elastografia hepatica se poate determina nu numai starea actuala a ficatului, ci si evolutia acestuia in viitor.
  • Biopsia hepatica implica inserarea unui ac subtire prin peretele absominal pentru a  preleva o mostra de tesut hepatic, ce este ulterior analizat in laborator.

Tratamentul Hepatitei de tip C

Infectia provocata de hepatita C este tratata cu medicamente antivirale ce au ca scop eliminarea virusului din organism. 

La unii pacienti insa nu este necesar tratamentul, sistemul imunitar reusind sa dea un raspuns adecvat ce duce fie la eliminarea completa a infectiei, fie la evitarea complicatiilor la ficat in cazurile cronice. 

Acolo unde tratamentul este insa necesar, natura acestuia si rata de vindecare depind mult de tipul de virus. Scopul tratamentului este de ca pacientul sa nu mai prezinte nicio urma a bolii in organism la cel putin 12 saptamani de la terminarea acestuia.

Cercetari recente au determinat avansuri considerabile in tratamentele pentru hepatita C, noile medicamente antivirale dand rezultate in mai multe situatii, provocand de asemenea efecte secundare mai putin intense si avand efecte mai rapide, cateodata chiar si dupa 8 saptamani. 

Atunci cand medicul alege metoda de tratament, acesta ia in calcul si alti factori pe langa genotipul bolii, precum gradul de afectare al ficatului, alte boli de care ar putea suferi pacientul sau tratamente precedente la care acesta a fost supus. Toate aceste variabile, precum si viteza cu care apar noi tratamente si medicamente, fac imperative nevoia unui pacient cu hepatita C de a se consulta cu un specialist ce poate analiza fiecare caz in parte si recomanda cel mai eficient tratament.

Accesul la tratamentul pentru hepatita C se imbunatateste constant la nivel global, insa ramane relativ limitat. In 2015, din 71 de milioane de persoane de pe planeta ce traiesc cu virusul, doar 20% stiau ca sunt infectati. Numarul persoanelor diagnosticate si tratate creste de la an la an, tinta Organizatiei Mondiale a Sanatatii fiind o diagnosticare a peste 80% din cazuri pana in anul 2030.


Tratamentul pentru hepatita C este diferit la pacientii ce au suferit deja complicatii majore cauzate de expunerea cronica la infectie. Una din optiuni ar putea fi chiar transplantul de ficat. Acesta se realizeaza prin extirparea ficatului afectat de boala si inlocuirea cu unul sanatos. Majoritatea ficatilor transplantate vin de la persoane decedate, insa un mic procent din transplanturi se realizeaza prin prelevarea unei portiuni de ficat de la un donator in viata.
In majoritatea cazurilor unde s-a efectuat un transplant de ficat este foarte probabil ca infectia sa revina, fiind nevoie de un tratament bazat pe medicamente antivirale pentru a preveni afectarea ficatului sanatos.

Desi nu exista un vaccin contra hepatitei C, medicul va recomanda pacientilor infectati sa se vaccineze contra virusurilor hepatitei A si B. 

Aceste boli sunt provocate de cu totul alte virusuri, insa acestea pot de asemenea sa dauneze ficatului si sa complice si mai mult tratamentul contra hepatitei C.

Pe langa tratamentul efectiv, medicul va mai recomanda pacientilor infectati cu virusul hepatitei C o serie de schimbari ale stilului de viata menite sa mentina pacientul sanatos si de a preveni transmiterea bolii la altii. Acestea includ:
  • Evitarea completa a alcoolului, acesta grabind progresia bolilor hepatice
  • Evitarea medicamentelor ce pot dauna ficatului. Medicul trebuie sa stie toate medicamentele luate de catre pacient, chiar si cele achizitionate fara reteta, pe baza de plante sau suplimentele alimentare. 
  • Evitarea situatiilor in care o alte persoana ar putea lua contact cu sangele contaminat. Orice rana deschisa suferita de un pacient cu hepatita C trebuie imediat acoperita, iar instumente precum aparatul de ras sau periuta de dinti nu trebuie niciodata folosite la comun. De asemenea pacientul nu trebuie sa doneze sange, sperma sau organe, dar si sa informeze orice partener sexual de existenta virusului. De asemenea, folosirea prezervativului in absolut toate situatiile este recomandata
Netratata timp de mai multi ani, infectia poate influenta pe termen lung organismul uman si  provoca complicatii extrem de grave, precum:
  • Ciroza este o boala provocata de zeci de ani de hepatita C cronica, aceasta cicatrizand ficatul si ingreunand functionarea acestuia 
  • O mica parte a persoanelor cu hepatita C vor suferi ulterior de cancer la ficat
  • Ciroza in stare avansata poate cauza nefunctionarea ficatului, cu consecinte fatale.

Rata de mortalitate in cazul bolnavilor de hepatita C


Din cei peste 70 de milioane de persoane infectate cu virusul hepatitei C la nivel global, peste 600.000 sunt in Romania. 

Acest numar indica un procent de 3.3%, raportat la numarul total al populatiei, mult peste media europeana de aproximativ 1% din populatie. 

Din acestia, aproximativ 80-90% sufera de boala in forma cronica, iar rata mortalitatii este 40 de cazuri la 100.000 locuitori, printre cele mai mari din Europa. Cel mai probabil, numarul mare de decese provocate de hepatita C, comparativ cu alte tari europene, este cauzat de diagnosticarea tarzie a multor cazuri, dar si de inabilitatea sistemului medical de a implementa la scara larga noile tratamente si medicamente folosite in combaterea virusului.



Implicatii asupra stilului de viata 

Hepatita C poate avea alte efecte asupra organismului pe termen lung. 

Principalele indicatii pentru pacientii infectati cu virusul hepatitei C sunt sa evite alcoolul, sa mentina o greutate sanatoasa si sa aiba o dieta alimentara echilibrata. 

Alcoolul dauneaza ficatului, in timp ce cresterea in greutate si consumul de alimente cu cantitati mari de zahar pot provoca boala ficatului gras, o afectiune ce poate de asemenea sa dauneze ficatului. 

Un alt aspect al vietii de zi cu zi ce trebuie tratat cu maxima importanta de catre pacientii cu hepatita C este relationarea cu cei din jur intr-un mod care sa elimine sansele transmierii bolii. 

Niciun obiect de uz personal nu trebuie imprumutat, orice urma de sange trebuie curatata cu dezinfectant, iar partenerii sexuali trebuie protejati.

Pacientii cu hepatita C pot calatori nerestrictionat in alte tari, insa o discutie cu medicul inainte de calatorie este recomandata. Acesta ar putea oferi recomandari in privinta transportarii medicamentelor necesare pentru tratament si poate pune la dispozitie pacientului detalii rezultate din analize si teste de sange precedente, in caz ca va fi nevoie de tratament medical de urgenta pe perioada calatoriei.

Cuplurile in care unul din parteneri are hepatita C pot face copii, sansele transmiterii bolii catre copil fiind relativ reduse, in jur de 1 din 20.

Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hepatitis-c/symptoms-causes/syc-20354278
https://www.nhs.uk/conditions/hepatitis-c/
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-c
https://academic.oup.com/jid/article/215/2/192/2420600