Fumatul nu este doar una dintre cele de impact cauze ale apariţiei multor tipuri de cancer, ci este, în primul rând, de departe, cea mai uşor de ocolit cauză a acestei maladii care se poate manifesta în multiple feluri.

Până acum, s-a stabilit o legătură directă între consumul de tutun şi dezvoltarea a 14 tipuri de cancer: la nas şi sinusuri, bucal şi faringeal, laringeal, de esofag, pulmonar, cancer la ficat, vezica urinară, col, pancreas, rinichi, stomac, intestine, cancer ovarian şi diverse tipuri de leucemie. De asemenea, cercetările au scos la iveală o legătură între fumat şi creşterea riscului de apariţie a cancerului mamar.

Această deteriorare a organismului aproape în întregime sub acţiunea fumatului se petrece pentru că substanţele toxice din ţigări intră în circuitul sanguin şi călătoresc prin tot corpul. Indiferent de tipurile de ţigarete consumate, fumătorii se confruntă cu un risc mult mai ridicat de cancer decât cei care nu fumează, în ciuda promovării filtrelor sau a mărcilor de ţigarete cu un conţinut scăzut de nicotină ca şi măsuri de scădere a acestui risc.

De fapt, cercetările au scos la iveală un fapt care îi afectează puternic şi pe aşa-numiţii „fumători sociali”, adică cei care consumă tutun doar ocazional – chiar şi foarte rar, şi anume: în ecuaţia riscului de cancer contează mai mult durata de timp în care s-a consumat tutun decât cantitatea de tutun consumată.

Pe scurt: o persoană care a fumat două pachete pe zi timp de 20 de ani se confruntă cu un risc mai scăzut de cancer decât una care a fumat un pachet pe zi timp de 30 de ani. Şi nici cel mai atent stil de viaţă în rest, bazat pe o alimentaţie sănătoasă, hidratare corespunzătoare, mişcare şi lipsit de stres nu poate compensa daunele pe care fumatul le produce organismului.

Pacienţii cu cancer pulmonar au cea mai scurtă rată de supraviețuire!

Mecanismul prin care ţigaretele atacă organismul este foarte simplu: substanţele chimice pe care le conţin reuşesc, în timp, să deterioreze ADN-ul celular. Cercetările au arătat că, la 15 ţigarete fumate, se petrece o schimbare de ADN care poate determina o celulă să devină canceroasă. Într-adevăr, organismul omenesc a fost prevăzut cu capacitatea de a se confrunta cu tot felul de atacuri din afară, inclusiv cele de tip chimic, însă dauna pe care consumul de tutun o face se adaugă şi multiplică în timp, slăbind întreaga construcţie celulară.

De exemplu, cromul din organism face ca o substanţă din ţigarete – benzopirenul – să adere mai strâns la structura ADN-ului, crescând foarte mult riscul de deteriorare a acestuia, ceea ce se traduce printr-o posibilitate mult mai puternică de transformare a acelor celule în celule canceroase.

În plus, organismul fumătorilor – încărcat fiind de aceste substanţe chimice – devine considerabil mai puţin apt pentru lupta cu toxinele de zi cu zi, adică dispune de un sistem imunitar slăbit, ce îl lasă descoperit în faţa atacurilor externe.

Indiferent de care dintre următoarele două concluziile ale statisticilor despre fumat au un impact mai mare asupra ta– cea care spune că, dintre toate tipurile de cancer, cel pulmonar presupune cea mai scurtă rată de supravieţuire a pacienţilor afectaţi sau cea care spune că fumătorii care se lasă de acest obicei înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani se pot recupera până la a beneficia şansa unei durate de viaţă la fel ca un nefumător – important este un singur lucru: abandonează consum de tutun cât mai curând ca să îți iei viața înapoi!

În încheiere, iată câteva cifre date publicităţii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii despre consumul de tutun, în urma sondajelor făcute în 2015 şi 2013:

  • Între toate regiunile OMS, Europa se distinge prin cea mai mare incidenţă a consumului de tutun în rândul adulţilor (28%);
  • De asemenea, Europa se clasează între regiunile cu cea mai ridicată incidenţă a consumului de tutun în rândul adolescenţilor;
  • 19% dintre europencele cu vârste de peste 15 ani fumau în 2013;
  • Consumul de tutun şi de alcool sunt cauze pentru aproximativ 40% din cazurile de cancer la nivel european, această medie fiind diferită de la ţară la ţară;