Ce este de fapt insolația

Insolația este o afecțiune cauzată de supraîncălzirea corpului, de obicei ca urmare a expunerii prelungite la soare sau a efortului fizic la temperaturi ridicate. Insolația poate apărea dacă temperatura corpului dvs. crește la 40°C sau mai mare. Această afecțiune este specifică lunilor de vară. Astfel, cand temperatura interna a corpului depaseste 40° C situatia devine critica pentru sanatate si poate ameninta viata. 

Insolația nu trebuie neglijată pentru că, netratată, vă poate afecta creierul, inima, rinichii și mușchii. Lezarea se agravează cu cât tratamentul este mai întârziat, crescând riscul de complicații grave sau deces.

Extenuarea cauzata de caldura apare atunci cand persoana are o temperatura prea ridicată si se deshidratează pierzând lichide si săruri din organism, ceea ce conduce la o stare de oboseală, slabiciune si chiar crampe musculare. Afecțiunea este adesea insoțita și stări de greață, convulsii, dezorientare, confuzie, si uneori chiar pierderea conștientei sau coma.
Deși mulți cred că insolația este ceva banal, această afectiune este una serioasa si trebuie tratata de urgență. Cu cât se întârzie intervenția, cu atât organele interne vor fi mai afactate, iar in anumite cazuri se poate ajunge la deces.

Cum se manifestă insolația

Simptomele insolației includ:
  • Temperatura ridicată a corpului. O temperatură a corpului de 40°C sau mai mare, măsurată cu un termometru rectal, este semnul principal al insolației.
  • Alterarea stării mentale sau a comportamentului. Confuzie, agitație, tulburări de vorbire, iritabilitate, delir, convulsii și comă, toate acestea pot fi rezultatul insolației.
  • Absența transpirației. În caz de insolație provocată de vremea foarte caldă, pielea se va simți fierbinte și uscată la atingere. Cu toate acestea, în caz de căldură provocată de un exercițiu intens, pielea dvs. se poate simți uscată sau ușor umedă.
  • Greață și vărsături. Este posibil să vă simțiți rău la stomac sau să aveți vărsături. 
  • Pielea îmbujorată. Pielea se poate înroși pe măsură ce temperatura corpului crește.
  • Respirație rapidă. Respirația poate deveni rapidă și superficială. 
  • Tahicardie. Pulsul poate crește semnificativ, deoarece stresul termic pune o sarcină imensă asupra inimii pentru a ajuta la răcirea corpului.
  • Durere de cap. În caz de insolație puteți simți o durerere de cap pulsatilă.

Când e cazul să mergi la doctor

Dacă aveți motive să credeți că o persoană suferă de insolație, solicitați ajutor medical imediat. 

Luați măsuri imediate pentru a răci persoana supraîncălzită în așteptarea tratamentului de urgență.
  • Mutații persoana respectivă  la umbră sau în interior. 
  • Îndepărtați surplusul de îmbrăcăminte dacă este cazul. 
  • Răciți persoana cu orice mijloace disponibile - puneți într-o cadă cu apă rece sau un duș rece, pulverizați cu un furtun de grădină, bureți cu apă rece, ventilator în timp ce pulverizați cu apă rece sau așezați pachete de gheață sau prosoape umede pe cap, gât, axile și zona inghinala.

Diagnosticarea insolației

În mod normal, medicul poate diagnostica insolatia pe baza simptomelor pacientului si a unei discutii cu acesta. 
În funcție de caz, medicul poate recomanda teste sau investgațiii pentru a exclude alte cauze potentiale. Astfel de teste pot fi:

  • Analize de sange, pentru a masura nivelul de potasiu si sodiu din sange;
  • Teste de urina, pentru a verifica functionalitatea rinichilor; o urina de culoare inchisa denota probleme legate de temperatura corpului;
  • Teste pentru verificarea tesutului muscular;
  • Radiografii (raze X) si ecografii, pentru a verifica daca au fost afectate organele interne.

Tratamentul insolației

Tratamentul insolatiei, indiferent de cauză (expunere la temperaturi ridicate sau efort excesiv), este acelasi: scăderea temperaturii corpului prin orice mijloace posibile.

  • Baie in apa rece
  • Comprese cu apa rece. 
  • Pachete cu geața aplicate în zonele în care venele principale sunt mai aproape de suprafata pielii, cum ar fi zona  inghinală, axila, gat si spate. Aceasta asigura scaderea rapida a temperaturii sangelui.
  • Relaxante musculare: pot fi administrate medicamente, cum ar fi benzodiazepinele, daca temperatura corpului nu scade. 
  • Dupa ce temperatura corpului a revenit la normal, se recomandă investigații suplimentare: radiografii (raze X), ecografii, pentru a verifica daca nu au fost afectate organele interne.

Tratamentul precoce crește șansele de supravietuire și scade riscul afectării organelor interne ale unei persoane care suferă de insolație.

Cauze care pot duce la insolație

Insolația poate să apară ca rezultat al:

  • Expunerii la căldură excesivă pe o perioadă îndelungată de timp. Insolația clasică se produce, de obicei, după expunerea la temperaturi ridicate, în special pentru perioade prelungite. Apare cel mai des la adulții mai în vârstă și la persoanele cu boli cronice.
  • Unei activități intense. Insolația de efort este cauzată de o creștere a temperaturii de bază a corpului, provocată de o activitate fizică intensă pe vreme caldă. Oricine face un efort susținut sau lucrează afară pe vreme caldă poate suferi de insolație, dar este foarte probabil să apară dacă nu sunteți obișnuit cu temperaturi ridicate.

În oricare dintre aceste tipuri de insolație, starea dvs. poate fi influențată de:
  • Imbracamintea excesivă care împiedică transpirația să se evapore ușor și să vă răcească corpul
  • Consumul de alcool, care vă poate afecta capacitatea corpului de a vă regla temperatura internă
  • Deshidratare, dacă nu consumați suficientă apă pentru a înlocui lichidele pierdute prin transpirație

Factori de risc

Oricine poate face insolație, însă anumiți factori pot crește acest risc:
  • Vârsta. Capacitatea organismului de a face față căldurii extreme depinde de puterea sistemului nervos central. La cei mici, sistemul nervos central nu este complet dezvoltat, iar la adulții de peste 65 de ani, sistemul nervos central începe să se deterioreze, ceea ce face ca organismul să fie mai puțin capabil să facă față modificărilor de temperatură ale corpului. Ambele grupuri de vârstă au, de obicei, dificultăți în a rămâne hidratate, ceea ce crește și riscul.
  • Efort pe timp de caniculă. Antrenamentele militare și participarea la anumite sporturi, cum ar fi fotbal sau evenimente de alergare pe distanțe lungi, la temperaturi mari sunt printre situațiile care pot duce la insolație.
  • Anumite medicamente. Unele medicamente afectează capacitatea corpului de a rămâne hidratat și de a răspunde la căldură. Fiți atenți în special la vremea caldă dacă luați medicamente care vă îngustează vasele de sânge (vasoconstrictoare), care reglează tensiunea arterială prin blocarea adrenalinei (beta-blocante), diuretice sau pentru a reduce simptomele psihiatrice (antidepresive sau antipsihotice).
  • Stimulentele pentru tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD) și stimulentele ilegale, cum ar fi amfetaminele și cocaina, de asemenea vă fac să fiți mai vulnerabil la insolație.
  • Anumite afecțiuni. Anumite boli cronice, cum ar fi bolile de inimă sau pulmonare, ar putea crește riscul de insolație. De asemenea, factori de risc sunt obezitatea, sedentarismul și antecedente de insolație.

Cum putem preveni insolația

Insolația este previzibilă și poate fi prevenită. Atunci cand temperaturile sunt ridicate, cel mai bine este sa ramaneti intr-un mediu cu aer conditionat. Dacă totuși trebuie să ieșiți în aer liber, urmați acești pași:
  • Purtati imbracaminte usoara, lejeră, deschisa la culoare si o palarie cu boruri largi
  • Folositi un produs cu protectia solara ridicată (SPF 30 sau mai mare) pe toate zonele neprotejate de îmbrăcăminte
  • Hidratați-vă corespunzător. Dacă știți că veți petrece mult timp în căldură puteți înlocui apa cu o băutură sportivă pentru că prin transpirație excesivă nu pierdeți doar apa ci si săruri, iar electroliții din băuturile sportive au rolul de a reface hidratarea pierdută.
  • Dacă puteți, alegeți ore la care soarele nu este foarte puternic (dimineața și seara) pentru deplasări în aer liber
  • Nu lăsați persoane să aștepte într-o mașină parcată (cu aerul condiționat oprit)
  • Fiți prudent dacă aveți un risc crescut. Dacă luați medicamente sau aveți o afecțiune care vă crește riscul de probleme legate de căldură, evitați căldura și acționați rapid dacă observați simptome de supraîncălzire. Dacă participați la un eveniment sau activitate sportivă intensă la temperaturi ridicate, asigurați-vă că există servicii medicale disponibile în caz de insolație.

Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heat-stroke/symptoms-causes/syc-20353581