Ce este mamografia?


Mamografia este o serie de radiografii ale sanilor si este folosita in general pentru a investiga posibile semne de cancer la san in cazul femeilor ce nu prezinta vreun simptom al bolii. 

Este de asemenea folosita in urma descoperirii unui nodul, sau unui alt semn al cancerului. Este recomandata atat femeilor trecute de 40 de ani, ce au sanse sporite de a dezvolta cancer la san, cat si femeilor tinere ce prezinta un risc genetic de a avea boala.

Folosita la controale de rutina, mamografia poate depista cancerul intr-o faza incipienta, reducand semnificativ cazurile in care boala devine fatala. Procedura nu este insa 100% eficienta, aparand uneori cazuri in care se depisteaza ceva ce pare anormal, dar care se dovedeste ulterior a nu fi cancer. 

De asemenea, in unele situatii mamografia poate sa esueze in depistarea unui cancer deja existent. Beneficiile si avantajele efectuarii unei mamografii trebuie discutate si analizate impreuna cu medicul.


De ce se efectueaza  mamografia

Scopul mamografiei este de a detecta tumori si alte anomalii la nivelul sanilor. Se foloseste fie ca un simplu control, sau pentru a pune un diagnostic.
  • Mamografia de control este folosita pentru a detecta schimbari in zona sanilor la femeile ce nu au avut vreun semn sau simptom. Scopul controlului de rutina este de a detecta un eventual cancer cat mai devreme posibil, maximizand astfel sansele unei recuperari complete. Este o unealta cruciala in detectarea acestor cazuri, avand potentialul de a descoperi eventuale schimbari cu pana la doi ani inainte ca acestea sa fie vizibile sau palpabile.
  • Mamografia de diagnostic este folosita pentru a investiga schimbari in zona sanilor, precum noduli, umflaturi, dureri, o culoare neobisnuita a pielii din zona, ingrosarea mameloanelor sau scurgerea de secretii din acestea. Este mai complexa decat mamografia de control si se foloseste de asemenea cu scopul de a evalua descoperirile facute de catre o mamografie de rutina.

Recomandari
Este recomandat ca femeile cu varste trecute de 40 de ani sa efectueze cel putin o data pe an o mamografie de control. Daca o femeie a suferit insa in trecut de cancer sau are un istoric familial de cancer la san sau ovare, se recomanda consultarea medicului in vederea inceperii testelor anuale chiar si inaintea varstei de 40 de ani. 

Daca riscul aparitiei cancerului este foarte ridicat, se recomanda si efectuarea unui RMN la san odata cu mamografia.


Inainte de programarea unei mamografii, se recomanda o discutie cu medicul in care acesta sa fie informat de eventuale interventii chirurgicale precedente, folosirea de tratamente pe baza de hormoni, precum si eventuale cazuri de cancer in familie. 

De asemenea, nu este recomandata programarea mamografiei in saptamana de dinaintea ciclului menstrual, cea mai buna perioada fiind la o saptamana dupa incheierea acestuia. De asemenea, medicul trebuie informat daca exista o posibilitate ca femeia sa fie insarcinata.

Alte recomandari:
  • Nu trebuie folosite produse precum deodorantul, pudra de talc sau orice fel de lotiune in zona subratului sau a sanilor in ziua examinarii, existand sansele ca mamografia sa le identifice ca depozite de calciu.
  • Inainte de examinare trebuie descrise absolut toate simptomele sau problemele existente
  • Daca o femeie nu este la prima mamografie si prezentul control este efectuat in alta locatie fata de cele de pana atunci, radiologul trebuie sa aiba informatiile complete oferite de mamografiile precedente. Rezultatele pot fi incarcate pe un CD sau un stick de memorie, fiind astfel posibila comparatia directa cu rezultatele ultimei mamografii.


Cum se efectueaza mamografia si ce fel de aparate sunt folosite

Aparatul ce efectueaza mamografia este special conceput pentru examinarea sanilor, accesorii speciale permitand radiografierea exclusiva a acestora. De asemenea, acesta comprima si strange sanii astfel incat imaginea sa poate fi obtinuta din unghiuri multiple.

Razele X sunt o forma de radiatii, precum lumina sau undele radio. Acestea trec prin mai multe obiecte, inclusiv corpul uman. Indreptate catre o anumita parte a corpului, acestea produc radiatii ce trec prin acesta, inregistrand o imagine a zonei respective. Diferite parti ale corpului reactioneaza diferit la radiatii. 

Oasele au o densitate mare si absorb o cantitate mai mare de radiatii, in timp ce tesuturile moi precum organele, muschii sau grasimea permit radiatiilor sa treaca prin ele mai usor. Astfel, oasele apar albe pe radiografie, tesuturile moi apar in diverse nuante de gri, in timp ce aerul apare negru. 

In cazul mamografiei, un tub special captureaza imagini din lateral si de deasupra sanului.
In timpul mamografiei, radiologul va pozitiona sanul pe o supafata speciala si il va comprima pentru scurt timp. Comprimarea este necesara din mai multe motive:
  • Tesutul sanului trebuie intins, astfel incat sa se elimine sansa ca vreo anomalie sa ramana ascunsa intre tesuturi
  • Intinderea tesutului rezulta intr-o cantitate mai mica de radiatii necesara pentru a obtine o imagine concludenta
  • Sanul este tinut astfel perfect nemiscat, minimizand sansa unei imagini neclare din cauza miscarii

Pe parcursul mamografiei pacienta va fi rugata sa isi schimbe pozitia, pentru a putea obtine o imagine atat de sus cat si din lateral. Procesul va fi repetat la ambii sani. Pentru a micsora si mai mult sansa unei imagini neclare in urma mamografiei, pacienta va fi de asemenea rugata sa isi tina respiratia timp de cateva secunde, cat imaginea este prelevata. 

Cand examinarea este completa, radiologul va determina daca imaginile prelevate sunt concludente, proces ce dureaza in general aproximativ o jumatate de ora.

Daca mamografia s-a efctuat cu succes, medicul radiolog va analiza si interpreta imaginile obtinute si va trimite concluziile catre medicul ce a recomandat procedura, notificand de asemenea si pacienta. 

Cateodata este nevoie de o a doua examinare, in cazul in care o anume anomalie necesita investigatii suplimentare sau pentru a monitoriza evolutia si raspunsul la tratament ale unei anomalii deja cunoscute.


Ce poate detecta mamografia

Imaginile prelevate de mamografie sunt redate pe un monitor si analizate de catre medicul radiolog. Acesta cauta orice urma de anomalii si tumori benigne sau maligne, ce ar putea necesita investigatii suplimentare. Mamografia poate descoperi:
  • Depozite de calciu in interiorul tesuturilor
  • Noduli sau umflaturi
  • Zone asimetrice si zone cu o densitate superioara intr-o anumita portiune a unuia dintre sani.
  • O zona cu o densitate superioara ce nu aparea la precedenta mamografie.
  • Atat depozitele de calciu cat si zonele cu o densitate superioara pot avea multiple cauze. Din acest motiv, idenficarea unei astfel de situatii cu ajutorul mamografiei este urmata de teste suplimentare, precum o alta mamografie, ecografie sau o biopsie, ce reprezinta extragerea unei mici mostre a tesutului afectat pentru ca a cesta sa fie testat in laborator. In unele situatii, un RMN mamar este necesar, acolo unde mamografia si ecografia mamara nu au aratat clar cauza aparitie unei anomalii la sani.


Riscuri si beneficii ale mamografiei

Mamografia este o procedura cu riscuri mici, dar existente. Cele mai importante riscuri sunt:
  • Atunci cand organismul este expus la radiatii exista intotdeauna un foarte mic risc de aparitie a cancerului, ca o consecinta a expunerii. Insa sansele depistarii unui eventual cancer sunt semnificativ mai mari decat cele de aparitie a bolii in urma mamografiei.
  • Intre 5 si 15% din mamografiile de control mecesita investigatii suplimentare, precum mamografii aditionale sau ecografii. In majoritatea cazurilor nu se gaseste niciun motiv de ingrijorare, insa daca se descopera ceva anormal va fi nevoie de o mamografie de diagnostic sau de o biopsie. Majoritatea biopsiilor confirma insa lipsa existentei cancerului. In general, o femeie ce efectueaza mamografii anuale intre 40 si 49 de ani are aproximativ o sansa din trei ca rezultatul unei mamografii din respectiva perioada sa fie un fals pozitiv. De asemenea, exista sanse de 7-8% ca de-a lungul espectivei decade sa i se efectueze si o biopsie.
  • Daca femeia este insarcinata, medicul radiolog trebuie neaparat sa stie acest lucru. Pe langa faptul ca sarcina poate explica anumite simptome si descoperiri, razele X folosite la mamografie prezinta o foarte mica sansa de a dauna viitorului copil. 
  • Mamografia nu poate detecta toate tipurile de cancer. O tumoare poate fi prea mica sau intr-o zona dificil de explorat de catre mamografie, precum zona subratului. Per total, aproximativ 1 caz de cancer din 5 este nedetectat de catre mamografie.
  • Nu toate tumorile gasite pot fi eliminate la timp. Unele forme de cancer sunt foarte agresive, evolutia rapida a acestora sau imprastierea in alte parti ale corpului facand foarte dificila recuperarea.

Beneficiile cele mai insemnate ale efectuarii unei mamografii sunt:
  • Imaginea clara a zonei sanilor permite medicului sa detecteze o eventuala tumora cat inca este de mici dimensiuni, sporind semnificativ optiunile de tratament si sansele de vindecare
  • Mamografia detecteaza de asemenea cresteri anormale de tesut in canalele ductale ale sanilor, canalele ce poarta laptele matern catre mameloane. Aceste mici tumori nu sunt inca in faza in care pot provoca probleme suplimentare, identificarea si eliminarea lor cat inca sunt de mici dimensiuni fiind posibila cu ajutorul mamografiei. 
  • Dupa examinare nicio urma de ratiatii nu ramane in corpul pacientei 
  • In general mamografia nu are niciun fel de efecte secundare.

Diferenta dintre mamografie si ecografie mamara
Principala diferenta dintre mamografie si ecografie mamara este rolul pe care il au. Mamografia este folosita in general cu scop de control, oferind informatii persoanelor ce nu sufera de vreun simptom clar al unei probleme la sani. 

Folosirea ecografiei mamare cu scop exclusiv de control nu ar fi o procedura foarte eficienta, din mai multe motive, cel mai insemnat fiind inabilitatea de a crea direct o imagine integrala a sanului.

Atunci cand pacienta prezinta simptome si mamografia de control indica o zona suspicioasa la nivelul unuia dintre sani, ecografia mamara este o excelenta unealta de diagnostic. Aceasta poate distinge clar un chist benign de o masa solida in interiorul sanului. 

Daca problema e un simplu chist, ecografia ajuta la aspirarea lichidului din interiorul acestuia, zona suspecta fiind astfel integral eliminata. Ecografia poate de asemenea sa determine natura unui nodul ce se simte prin palpare, dar care nu este identificat de mamografie.

Pe langa inabilitatea de a cuprinde intregul san, exista multe alte limitari ale ecografiei mamare ce sunt suplinite de catre mamografie, cum ar fi:
  • Ecografia nu poate preleva imagini din zone aflate adanc in interiorul sanului. Este utila la detectarea problemelor de suprafata, insa mamografia este mult mai eficienta in detectarea anormalitatilor aflate in zone mai adanci.
  • Ecografia nu poate produce imagini 100% precise si nu poate arata microcalcificarea, principala caracteristica a tesutului ce inconjoara o tumora. Multe cazuri de cancer la san sunt detectate rapid in baza calcificarii anumitor zone din interiorul sanului. Pentru ca o astfel de acumulare sa fie detectabila la o ecografie, dimensiunea acesteia trebuie sa fie considerabil mai mare decat in cazul unei mamografii.

Niciuna dintre cele doua metode de investigare nu este perfecta. In cazul ecografiei mamare, nivelul de pregatire a persoanei ce efctueaza operatiunea este crucial pentru calitatea rezultatelor. 

In concluzie, mamografia este o unealta potrivita pentru controale in cazul persoanelor ce nu prezinta simptome clare, in timp ce ecografia este folosita pentru dianosticarea situatiilor unde exista simptome clare.

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/mammogram/about/pac-20384806
https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=mammo#benefits-risks
https://medlineplus.gov/mammography.html
https://www.lakemedicalimaging.com/mammogram-breast-ultrasound-mri-whats-difference/