Numărul deceselor provocate de accidentele vasculare cerebrale în rândurile femeilor este semnificativ mai ridicat decât cel al bărbaţilor, la nivel global. Prin urmare, nu este de mirare că cercetări recente făcute în Statele Unite ale Americii şi date publicităţii la începutul lunii februarie 2018 au scos la iveală existenţa unor factori de risc suplimentari pentru AVC în ceea ce le priveşte pe femei.
Cele mai recente statistici în domeniu – făcute în 2015 – plasează România pe locul doi în Europa în topul deceselor şi infirmităţilor provocate de accidente vasculare cerebrale şi pe locul trei din punct de vedere al numărului de cazuri noi de AVC. Această situaţie dezastruoasă este pusă atât pe seama stilului de viaţă nesănătos al românilor, conjugat cu lipsa unor politici coerente şi a educaţiei pe zona de prevenţie, dar şi cu insuficienţa serviciilor oferite de sistemul medical românesc în acest domeniu.
În general, factorii de risc pentru apariţia accidentelor cerebrale vasculare pot fi amelioraţi sau chiar eliminaţi de către pacient: fumatul, consumul de alcool, stresul, sedentarismul, obezitatea, nivelul ridicat al colesterolului, depresia, putând fi prevenite suferinţe care, de asemenea, pot conduce la un AVC: diabetul şi hipertensiunea.
Însă există şi factori favorizanţi de la natură, pe care pacienţii trebuie să îi cunoască pentru a-şi controla şi mai bine stilul de viaţă şi evoluţia stării de sănătate. Unul dintre aceştia este fibrilaţia atrială, care creşte de aproape cinci ori riscul de producere a unui accident vascular cerebral.
Fluctuaţiile hormonale – factor favorizant de AVC în cazul femeilor
Totuşi, un studiu făcut în Statele Unite ale Americii – ţara în care accidentele vasculare cerebrale afectează cu 55 000 mai multe femei decât bărbaţi an de an – a scos la iveală şi alţi factori de risc pentru această afecţiune, specifici femeilor.
Este vorba despre terapiile hormonale, administrarea de contraceptive orale, evoluţia stării de sănătate din timpul sarcinilor pe care le-au parcurs (prezenţa diabetului gestaţional, a preeclampsiei sau a hipertensiunii în timpul sarcinii sau imediat după naştere), vârsta la care s-a instalat menstruaţia (înainte de împlinirea a zece ani) şi, respectiv, menopauza (înainte de 45 de ani).
Aceştia sunt doar factori favorizanţi specifici femeilor, nu este obligatoriu ca pacienta care îi prezintă să experimenteze un accident vascular cerebral în decursul vieţii. Însă este obligatoriu ca specialistul căruia i se adresează să îi ia în consideraţie, împreună cu factorii favorizanţi care ţin de stilul de viaţă al acesteia, atunci când estimează riscul de producere a unui AVC şi face recomandări de investigaţii şi măsuri de prevenţie.
Aşadar, programaţi-vă cât mai curând o consultaţie la cardiolog pentru o discuţie amănunţită despre factorii favorizanţi de accident vascular cerebral în cazul dumneavoastră!
