Ce sunt analizele uzuale?


Pentru a-ti mentine sanatatea la cote optime, se recomanda sa mergi la medicul de familie in fiecare an pentru o consultatie de rutina. Este bine ca periodic, impreuna cu aceasta consultatie anuala sa faci si un set de analize pentru evaluarea starii de sanatate. Daca respecti aceasta recomandare, poti descoperi anumite boli in stadii incipiente, cu mult inaite de aparita primelor simptome. In acest caz, tratamentul este cu mult mai usor si mai ieftin. In multe situatii, nici nu este nevoie de un tratament; este suficienta o schimbare a stilului de viata: putin mai multa miscare, putin mai multa atentie la anumite alimente si puteti preveni o boala care, descoperita mult mai tarziu ar trebui tratata medicamentor.
Asadar, analizele uzuale facute regulat il vor ajuta pe medic sa iti monitorizeze starea de sanatate si sa diagnosticheze sau sa urmareasca evolutia anumitor boli si raspunsul acestora la tratament.

Cand trebuie facute aceste analize?

Analizele uzuale se recomanda sa fie facute o data pe an pentru evaluarea starii de sanatate. 
Exista anumite situatii cand analizele trebuie facute mai des.
  • Daca aveti simptome neobisnuite care persista (crestere sau scadere brusca in greutate, oboseala sau dureri a caror sursa nu puteti s-o identificati.
  • Doriti sa va optimizati starea de sanatate (Cunoasterea nivelului diferitelor componente ale sangelui, cum ar fi colesterolul HDL si LDL, va poate permite sa va optimizati dieta sau planul de fitness pentru a minimiza obiceiurile nesanatoase (despre care poate nici nu va dati seama ca sunt nesanatoase). Acest lucru poate, de asemenea, maximiza substantele nutritive pe care le-ati introdus in corp si multe altele.
  • Daca doriti sa reduceti riscul de boli sau complicatii. Analizele de sange regulate pot depista din timp fazele incipiente ale oricarei boli. Multe afectiuni cardiace, pulmonare si renale pot fi diagnosticate folosind analize de sange.
Vorbeste cu medicul de familie despre necesarul de analize potrivit situatiei tale.

Care sunt analizele uzuale?
1. Hemoleucograma completa (HLG)
este probabil cea mai des intalnita analiza de rutina. Aceasta masoara analizeaza anumite celule din sange si caracteristicile lor:  numarul de eritrocite, numarul de leucocite, numarul de trombocite, hemoglobina, hematocritul, volumul celular mediu (MCV) etc. Anumiti factori, precum varsta, gradul de hidratare sau diverse medicamente pot afecta valorile normale. Aceasta analiza ofera informatii despre starea generala de sanatate si ajuta la depistarea anumitor afectiuni: anemie, boli inflamatorii, infectii, tulburari de coagulare a sangelui sau leucemie.

Eritrocitele sunt celule rosii care transporta oxigenul din plamani catre restul organismului. 
Valori normale:
  • La barbati: 4,32-5,72 milioane de celule/microlitru (mcL)
  • La femei: 3,90-5,03 milioane de celule/mcL
Valori crescute pot semnala: anemie, deshidratare, hemoragie, hemoliza, talasemie, splenomegalie secundara, mielom multiplu, chimioterapie. 
Valori scazute pot semnala:  boala cardiaca congenitala, policitemia vera, BPOC, cord pulmonar, fibroza pulmonara, stres.

2. Hematocritul este masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange.
Valori normale:
  • La barbati: 38,8-50,0%
  • La femei: 34,9-44,5%
Valori scazute pot indica: anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier, insuficienta medulara,sarcina
Valori crescute pot indica: policitemia vera, eritrocitoza, diaree severa, deshidratare severa, BPOC, boli cardiace congenitale, arsuri.

3. Hemoglobina este o proteina bogata in fier, prezenta in eritrocite, care care transporta oxigenul si dioxidul de carbon in sange.
Valori normale:
  • La barbati: 135-175 grame/litru (L)
  • La femei: 120-155 grame/L
Valori scazute: anemie, hemoragie, afectiuni renale, neoplasme, malnutritie
Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe, boli cardiace congenitale, deshidratare,  BPOC

4. Leucocitele sunt globulele albe - celule ale sistemului imunitar care lupta impotriva infectiilor.
Valori normale: 3,500 - 10,500 celule/ microlitru (mcL)
Valori scazute: febra tifoida/paratifoida, rubeola, rujeola, gripa, hepatita acuta, boli ale organelor hemato poietice, septicemie, iradiere.
Valori crescute: stres, sarcina, menstruatie, efort fizic intens, necroza tisulara, tumori, interventii chirurgicale, hemoliza, hemoragii intense, uremie crescuta, coma diabetica, guta, leucemie, anumite medicamente.

5. Trombocitele, cunoscute si sub denumirea de plachete sanguine au rolul de a coagula sangele. Acestea se lipesc unele de altele pentru a inchide si repara peretii lezati ai vaselor de sange, oprind astfel hemoragia. Sunt necesare pentru investigarea unei sangerari neexplicate, a unei boli hemoragice sau trombotice.
Valori normale: 150.000 - 450.000/mcL
Valori scazute: infectii, sarcina, boli vasculare de colagen, boli limfoproliferative, tumori solide, medicamente, microangiopatii trombotice, infectii: virusuri (rubeola/oreion neonatal, citomegalovirus, parvovirus B19, vaccinuri), bacterii (septicemie, meningococemie, boala Lyme), Mycoplasma pneumoniae, protozoare (malarie).
Valori crescute: trombocitoza tranzitorie (efort fizic, nastere, administrare de epinefrina), trombocitoza primara (autosomal dominanta; mutatie a genei trombopoietinei de pe cromozomul 3), trombocitoza secundara/reactiva (boli infectioase, boli inflamatorii, boli maligne, regenerarea rapida dupa hemoragie/anemie hemolitica, rebound dupa refacerea post-trombocitopenie, asplenia anatomica (splenectomie)/functionala (de exemplu din siclemie), deficitul de fier, postchirurgical)

6. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
VSH-ul reprezinta rata de sedimentare a hematiilor dintr-o proba de sange anticoagulat intr-o ora. Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de raspuns de faza acuta. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore dupa initierea raspunsului inflamator, iar dupa incheierea raspunsului de faza acuta scade cu un timp de injumatatire de 96-144 ore.
Valori normale:
  • Barbarti <50 ani <15 mm/h; 50-85 ani: <20 mm/h; >85 ani:  <30 mm/h
  • Femei <50 ani  <20 mm/h; 50-85 ani: < 30 mm/h; 85 ani:  <42 mm/h
  • Copii (0-18 ani): <10 mm/h
  • Sarcina (saptamanile 1-20): 18-48 mm/h
  • Sarcina (saptamanile 21-40): 30-70 mm/h
Valori scazute: Hiperglicemia, hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii), hipofibrinogenemia, policitemia, Medicamente: aspirina, aur, corticotropin, ciclofosfamida, glucocorticoizi, hidroxiclorochina, metotrexat, antiinflamatorii nesteroidiene, penicilamina, sulfasalzina, tamoxifen, trimetoprim.
Valori crescute
  • Boli de colagen, este cel mai util test pentru diagnosticul si monitorizarea arteritei temporale, artritei reumatoide si polimialgiei reumatice.
  • Infectii, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta, boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvina acuta, guta, artrita, nefrita, nefroza.
  • Boli neoplazice, cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenström, intoxicatii acute cu metale grele, distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se pot mentine pana la 1 luna), toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism, anemia acuta sau din bolile cronice.

7. Ureea serica este sintetizata in ficat din amoniac, ca produsul final al metabolismului proteic. De la nivelul ficatului, ureea este transportata prin sange la rinichi si excretata in urina. Prin urmare nivelul de uree serica este direct legata de functia metabolica a ficatului si de functia excretoare a rinichilor. Pentru uree nu exista un prag de eliminare renala, astfel incat toata cantitatea sintetizata este rapid indepartata prin urina. Ansamblul manifestarilor toxice ce insotesc retentia  produsilor azotati in organism poarta numele de uremie. Afectiunea survine cel mai des in insuficienta renala grava. 
Valorile normale variaza in functie de varsta dupa cum urmeaza:
  • < 1 an <41 (mg/dL)
  • 1-18 ani <39 (mg/dL)
  • 18-60 ani <43 (mg/dL)
  • 60-90 ani <49 (mg/dL)
Valori scazute: tulburari hepatice (necroza hepatica,insuficienta hepatica, coma hepatica), SIADH (sindromul secretiei inadecvate de ADH-hormon antidiuretic), bilant azotat negativ (malnutritie, malabsorbtie proteica), sarcina, sindrom nefrotic, dieta saraca in proteine si bogata in carbohidrati, hiperamoniemie ereditara – ureea este aparent absenta in sange, hemodializa, malnutritie, hormoni anabolizanti.
Valori crescute: hipovolemie, stare de soc (scaderea eliminarii urinar datorata hemoragiilor, arsurilor, traumatismelor), deshidratare ( varsaturi, diaree, poliurie, transpiratie excesiva), insuficienta cardiaca congestiva, infarct miocardic, hemoragii gastrointestinale, aport crescut de proteine, hipercatabolism proteic (arsuri, infectii, cancer), diabet zaharat cu cetoacidoza, intoxicatie cu mercur, afectiuni renale (glomerulonefrite, pielonefrite), obstructia tractului urinar cauzata de litiaza, tumori , hipertrofia prostatei sau anomalii congenitale.

8. Acidul uric este o substanta chimica produsa atunci cand organismul nostru descompune alimentele care contin compusi organici numite purine. Alimentele si bauturile cu un continut mare de purine sunt: ficatul, ansoa, macroul, fasolea uscata, berea, vinul. Purinele sunt, de asemenea, create prin procesul natural de descompunere a celulelor in organism
Valori normale 
  • barbati: < 7 mg/dL
  • femei <5.7 mg/dL.
Valori scazute: administrarea unor medicamente: ACTH,  uricozurice (cortizon, alopurinol), cauze diverse: boala Wilson, sindrom Fanconi, SIADH, acromegalie (unii pacienti), boala celiaca (crestere usoara), xantinurie (deficitul de xantin oxidaza), unele neoplasme (ex.: boala Hodgkin), adulti sanatosi cu defect izolat de transport tubular al acidului uric (mutatia „cainelui dalmatian”)
Valori crescute:  insuficienta renala, guta, hiperuricemie asimptomatica (trebuie evaluata periodic pentru guta), cresterea distructiei de nucleoproteine: leucemii si sindroame mieloproliferative cronice, mielom multiplu, limfoame (mai ales postiradiere), alte neoplasme diseminate, chimioterapie antineoplazica, anemie hemolitica, anemie pernicioasa, toxemie de sarcina, psoriazis (1/3din pacienti), administrarea unor medicamente: doze mici de salicilati (<4g/zi), intoxicatii (barbiturice, alcool metilic, amoniac, monoxid de carbon), substante care determina scaderea clearance-ului renal sau a secretiei tubulare (tiazide, furosemid), nefrotoxice (mitomicina C), acidoza metabolica, cetoacidoza diabetica, hipertrigliceridemie (80% din pacienti), regim alimentar: dieta cu scaderea proteinelor cu greutate moleculara mare, nucleoproteine in exces, consumul de alcool, cauze diverse: intoxicatie cu plumb, boala von Gierke, sindrom Lesch- Nyhan (guta ereditara), sindrom Down, rinichi polichistic, hipoparatiroidism, hiperparatiroidism primar, hipotiroidism, sarcoidoza.

9. Creatinina serica este un produs de metabolism al creatinei, cea pe care muschii o folosesc pentru a produce energie. In mod normal, creatinina circula prin sange pana la rinichi, de unde este eliminata din organism prin urina. Valorile mari ale creatininei in sange ar putea indica faptul ca rinichii nu functioneaza in mod corespunzator. Principala utilitate a determinarii creatininei serice este diagnosticarea insuficientei renale. Creatinina serica este un indicator mai specific si mai sensibil al functiei renale decat ureea. Totusi, in bolile renale cronice este util sa se determine atat creatinina cat si ureea serica (impreuna cu parametrul uree nitrogen BUN), deoarece raportul BUN/creatinina furnizeaza mai multe informatii. Creatinina serica se determina la prima examinare la pacienti asimptomatici sau simptomatici, la pacienti cu manifestari urinare, hipertensiune, boli renale acute si cronice, boli extrarenale cu diaree, varsaturi, transpiratii profuze, boli acute, postoperator sau la pacienti care necesita ingrijiri medicale intensive, in sepsis, soc, politraumatisme, hemodializa, in boli metabolice (diabet zaharat, hiperuricemie), sarcina, boli cu metabolism proteic crescut (mielom multiplu, acromegalie), tratament cu medicamente nefrotoxice. 
Valorile normale normale variaza in functie de varsta si sex dupa cum urmeaza:
  • 0-2 luni < 0.85 (mg/dL)
  • 2- 12 luni < 0.42 (mg/dL)
  • 1-2 ani < 0.41 (mg/dL)
  • 3-4 ani < 0.47 (mg/dL)
  • 5-6 ani < 0.59 (mg/dL)
  • 7-8 ani < 0.60 (mg/dL)
  • 9-10 ani < 0.73 (mg/dL)
  • 11-12 ani < 0.79 (mg/dL)
  • 13-14 ani < 0.87 (mg/dL)
  • Femei < 1(mg/dL)
  • Barbati < 1.2 (mg/dL)