Ce este glanda tiroida și care este rolul ei în organism

Glandă a sistemului endocrin situată la nivelul gâtului, tiroida are forma unui fluture, de culoare roz gălbuie. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm și este compusă din doi lobi laterali de formă ovală, așezați de-o parte și de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectati la mijloc de o punte formata din tesut tiroidian, numit istm.

Glanda tiroida are un rol esențial în reglarea metabolismului și a funcțiilor vitale ale organismului. Afectiunile tiroidei sunt cauzate de diverse dereglări ale producției de hormoni care, dacă nu sunt tratate la timp, se pot agrava și cauza alte probleme de sanatate.




Cum funcționează tiroida

Cei doi lobi ai glandei tiroide sunt acoperiți cu foliculi cu lichid în care se afla o proteină numită tireoglobulina. Această proteină sintetizează hormonii tiroidieni, tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3)
Este esențial ca tiroida să funcționeze normal pentru că această glandă ajută la reglarea numeroaselor functii din organism precumȘ respiratia, pulsul si tensiunea arteriala, sistemul nervos central și periferic, nivelul de colesterol, metabolism, tonusul muscular, greutatea, văzul și menstruația.
Funcțiile tiroidei sunt controlate printr-un răspuns primit de la creier. Atunci cand nivelul de hormoni tiroidieni este scăzut, glanda pituitara, care este localizată la baza creierului, stimulează producerea unui hormon numit tirotropina (sau TRH).  Tirotropina (TRH) este hormonul care stimulează apoi tiroida sa produca mai mulți hormoni tiroidieni.
În cazul tiroidei, un dezechilibru hormonal poate duce la probleme serioase de sănătate.  Prea mulți hormoni tiroidieni pot cauza hipertiroidism, în timp ce un deficit de hormoni tiroidieni declanșează hipotiroidismul.

Ce afecțiuni pot apărea atunci când tiroida nu funcționează normal


Hipertiroidismul

Secreția exagerată de hormoni tiroidieni duce la hipertiroidism, o afecțiune mai rar intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include pierderi bruste în greutate, tahicardie (puls rapid), apetit crescut, stări de nervozitate și iritabilitate, transpirație excesiva, schimbări in fluxul menstrual, sensibilitate la caldura, subtierea firelor de par, oboseala, dureri musculare, tremurul mainilor.
Cauzele hipertiroidismului:
  • Boala Graves - este o afectiune autoimuna care afectează glanda tiroida, fiind una dintre cele mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este însoțită de obicei și de mărirea tiroidei, care produce aparitia gusei tiroidiene. Simptomele includ slabirea muschilor, tahicardie, iritabilitate crescută și tulburări de somn.
  • Boala Plummer - cunoscută și ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli autonomi care produc hormoni tiroidieni în exces. Este cea de-a doua cauză a hipertiroidismului, după Boala Graves.
  • Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Deși inițial aceasta este asociată cu secretia excesiva de hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa și poate provoca disfuncții la nivelul glandei tiroide, inclusiv deficienta hormonala sau hipotiroidism.
  • Tiroidita subacuta - este o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza producerea excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara (hipertiroidism temporar) care poate dura cateva saptamani sau luni.
  • Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi nefunctionala sau poate produce hormoni tiroidieni in exces.
  • Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular tiroidian și care pot produce hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre hormonale in organism.

Unele medicamente care sunt folosite pentru a trata hipertensiunea, numite beta-blocante, pot ascunde unele simptome ale hipertiroidismului.

Pe lângă palparea glandei tiroide pentru a verifica dacă este marita sau daca prezinta noduli, medicul poate recomanda analize de sânge care verifica nivelurile de tiroxina și tirotropina (TSH). Un nivel marit de tiroxina și unul scăzut sau inexistent de tirotropina indica o glandă tiroidă hiperactivă. 

Tratamentul pentru hipertiroidism variază în funcție de varsta pacientului, condiția fizică și stadiul bolii.

  • iod radioactiv - administrat oral, acesta este absorbit de glanda tiroidă și cauzează micșorarea acesteia, odată cu diminuarea simptomelor, în trei - șase luni. Deoarece acest tratament poate încetini funcționarea tiroidei și crește riscul de apariție a hipotiroidismului, poate fi necesara administrarea si a altor medicamente care sa inlocuiasca tiroxina. 
  • medicamente antitiroidiene - acestea reduc gradual simptomele hipertiroidismului, oprind glanda tiroida sa mai produca hormoni în exces. Starea de sanatate începe sa se imbunatateasca de obicei după 6 - 12 luni. 
  • interventie chirurgicala (tiroidectomie) - este efectuata în cazul femeilor însărcinate sau persoanelor care sunt alergice la substanțele conținute de medicamentele pentru hipertiroidism. În timpul operației este îndepărtată o mare parte din glanda tiroida. Riscul operației este afectarea corzilor vocale sau a glandelor paratiroide. În plus, va fi necesar un tratament cu levotiroxina pe durata întregii vieți pentru a suplimenta nivelul scăzut de hormoni tiroidieni.

Hipotiroidism


O afecțiune mult mai comună, hipotiroidismul reprezinta inabilitatea glandei tiroidei de a produce hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismului sunt oboseala, stări de depresie, dureri musculare sau ale articulatiilor, păr și piele uscate, creșterea în greutate, crampe musculare, sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie (scăderea pulsului).

Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului:
  • Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna) - este o afectiune autoimuna care este provocata de celulele sistemului imunitar care atacă și distrug celulele parenchimului glandular. Din aceasta cauza, glanda tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai produca hormoni tiroidieni.
  • Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care suferă de hipertiroidism sunt tratate de obicei cu iod radioactiv sau medicamente antitiroidiene pentru a reduce și aduce la normal producția de hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri în care aceste tratamente pot provoca hipotiroidism
  • Tiroidectomie - extirparea totala sau parțială a glandei tiroide poate diminua sau opri secreția de hormoni. În acest caz, este necesar tratamentul cu hormoni tiroidieni pe toată durata vieții.
  • Radioterapia - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau gatului pot afecta funcțiile glandei tiroide și pot provoca aparitia hipotiroidismului.
  • Medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata unele tulburări psihiatrice (de ex. Tulburarea bipolara)  pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida.
  • Disfunctia glandei pituitare - dacă aceasta nu funcționează în mod eficient, nu va putea produce suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni. Este o cauză rar întâlnită.
  • Hipotiroidism postpartum - unele femei pot dezvolta aceasta boala în timpul sau după naștere, deoarece organismul produce anticorpi care afectează glanda tiroida. Dacă nu este tratat la timp, hipotiroidismul postpartum crește riscul de nastere prematura, avort sau preeclampsie și creșterea tensiunii arteriale. 
  • Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni. Alimentele bogate în iod sunt fructele de mare, peștele, strugurii, spanacul, nucile, rosiile sau morcovii.

Netratat la timp, hipotiroidismul poate avea simptome severe cum ar fi pierderi de memorie, încetinirea proceselor de gândire sau stări depresive frecvente.

Diagnosticarea hipotiroidismului se face printr-un test de sange care măsoară nivelul de tiroxina și cel de tirotropina (TSH), hormonul care ajuta la reglarea nivelului de hormoni tiroidieni. Un nivel scăzut de tiroxina și unul crescut de tirotropina indica faptul ca tiroida nu produce suficienti hormoni.

Pentru a trata hipotiroidismul este necesar un tratament zilnic cu hormoni tiroidieni sintetici levotiroxini, iar acesta va fi stabilit de către medicul specialist, după o investigație riguroasă.

De ce femeile sunt mai predispuse la disfuncții ale tiroidei


Funcționarea glandei tiroide este influențată de variațiile nivelului de estrogen din organism, motiv pentru care femeile sunt mai predispune la disfuncții ale tiroidei, spre deosebire de bărbați. Atunci cand nivelul de estrogen este mărit și activitatea tiroidei este afectata:
  • probleme cu menstruatia - tiroida ajuta la reglarea ciclului menstrual, așa ca orice dereglare a glandei tiroide, poate face ca menstruatia sa fie mai redusă, mai abundentă sau neregulata. Totodată, pot exista perioade de cateva luni în care menstruatia se poate opri, afectiune care se numește amenoree
  • menopauza timpurie - deoarece bolile glandei tiroide pot afecta funcționarea ovarelor, exista riscul aparitiei menopauzei timpurii, înaintea vârstei de 40 de ani
  • probleme cu fertilitatea - dacă bolile glandei tiroide influențează ciclul menstrual, atunci și ovulatia este afectată.

Analize de sânge esențiale pentru evaluarea funcției tiroidiene

  • TSH -  hormonul care stimulează producția hormonilor tiroidieni T3 și T4. Nivelul TSH crește atunci cand se inregistreaza un nivel scăzut al acestor hormoni. Pe de alta parte, un nivel prea mare de T3 și T4 inhiba producția de TSH, ceea ce înseamnă ca nivelul acestuia va fi sub limita. Un nivel prea mare de TSH indica, de cele mai multe ori, hipotiroidism primar sau o glanda tiroida prea lentă, care nu produce suficienti hormoni tiroidieni. În consecință, glanda pituitara eliberează TSH în sange, astfel incat sa stimuleze producția de hormoni T3 și T4. Pe de alta parte însă, un nivel prea mic de TSH poate indica hipertiroidismul sau o glanda tiroida prea activa. Asta înseamnă ca în organism se regasesc prea mulți hormoni tiroidieni, iar glanda pituitara nu mai produce TSH.
  • T4 - Tiroxina este unul dintre hormonii produsi de glanda tiroida. Valorile prea mari ale tiroxinei indica hipertiroidismul, în timp ce valorile mici ale T4 indica hipotiroidism. Exista și situații în care valorile prea mari sau prea mici nu trădează probleme ale glandei tiroide De pildă, în timpul sarcinii sau dacă se administrează contraceptive orale, e normal ca nivelul de hormoni tiroidieni să fie peste limitele normale. Pe de alta parte, tratamentul pe baza de corticosteroizi poate determina o scadere a nivelului hormonului T4.
  • T3 - Triiodotironina este un hormon produs de glanda tiroida. Analiza T3 se face intrucat uneori T4 poate avea valori normale, în timp ce T3 poate scoate la iveala existenta unei probleme. Un nivel prea mare de T3 poate contribui la diagnosticarea hipertiroidismului, chiar dacă nivelul de T4 este normal.

Prevenirea afecțiunilor tiroidiene

În cele mai multe cazuri, nu puteți preveni hipotiroidismul sau hipertiroidismul. În țările în curs de dezvoltare, hipotiroidismul este adesea cauzat de deficiență de iod. Cu toate acestea, datorită adăugării de iod la sare de masă, această deficiență este rară.

Hipertiroidismul este adesea cauzat de boala Graves, o boală autoimună care nu poate fi prevenită. Puteți declanșa o tiroidă hiperactivă luând prea mult hormon tiroidian. Dacă vi s-a prescris hormonul tiroidian, asigurați-vă că luați doza corectă. În cazuri rare, tiroida poate deveni hiperactivă dacă mănânci prea multe alimente care conțin iod, precum sare de masă, pește și alge marine.

Deși nu puteți preveni afecțiunile tiroidiene, puteți preveni complicațiile acestora prin diagnosticarea imediată și urmarea tratamentului prescris de medic.




Surse:
https://www.healthline.com/health/common-thyroid-disorders#hypothyroidism
https://www.btf-thyroid.org/what-is-thyroid-disorder
https://www.medlife.ro/articole-medicale/glanda-tiroida-afectiuni-simptome-tratament
https://doc.ro/afectiunile-glandei-tiroide/analizele-de-sange-pentru-activitatea-glandei-tiroide
https://www.healthline.com/health/common-thyroid-disorders#prevention