Cum se manifesta infarctul miocardic?

Infarctul miocardic, cunoscut si sub denumirea de atac de cord, are loc atunci cand fluxul de sange catre inima este blocat. Pe masura ce o persoana imbatraneste, peretii interiori ai arterelor se deterioreaza si se ingusteaza din cauza acumularii unei substante formata in mare parte din depozite de grasime, numita placa. 

Atunci cand o parte din acumularea de placa se desprinde de peretele arterei, celulele sangvine si alte componente din sange se lipesc de aceasta, formand cheaguri de sange. Infarctul miocardic are loc atunci cand unul din aceste cheaguri de sange blocheaza integral fluxul de sange si reduce semnificativ cantitatea de sange ce ajunge la inima.

Inima este un muschi, rezultatul privarii acesteia de sange fiind inceputul necrozei acesteia. Altfel zis, inima incepe sa moara. Cu cat blocajul ramane netratat mai mult timp, cu atat inima este mai afectata. 

Daca fluxul sangvin nu este de indata restabilit, pagubele provocate inimii vor fi permanente, in multe cazuri infarctul fiind fatal.
Infarctul miocardic poate fi clasificat in doua categorii:
  • Infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) – este caracterizat prin blocarea completa a fluxului sangvin al unei artere, in drumul acesteia catre inima. Din cauza opririi totale a circulatiei, este foarte probabila necroza integrala a partii inimii ce corespunde cu artera afectata. 
  • Infarct miocardic fara supradenivelare de segment ST (non-STEMI) – reprezinta situatia in care fluxul sangvin este doar partial intrerupt, consecinta fiind afectarea doar partiala a zonei inimii.

Ce declanseaza infarctul miocardic?

Dat fiind faptul ca un infarct miocardic are loc atunci cand una sau mai multe artere coronariene sunt blocate, cea mai comuna cauza a acestora o reprezinta boala arteriala coronariana. Aceasta se caracterizeza prin acumularea in timp in interiorul arterelor a unor substante ce le ingusteaza, precum colesterolul, rezultatul fiind reducerea fluxului snagvin catre inima. 

Boala arteriala coronariana este in general asociata cu varsta inaintata, fiind o problema ce afecteaza o mare parte a populatiei.
Procesul prin care placa se acumuleaza in interiorul arterelor se numeste arteroscleroza. In general acesta incepe in tinerete, ajungand in stadii avansate atunci cand pacientul ajunge la varsta mijlocie si apoi la batranete. 

Placa stabila nu este in cele mai multe cazuri daunatoare, insa poate ajunge in punctul in care arterele sunt prea ingustate pentru a livra o cantitate normala de sange catre inima, efectele fiind discomfortul si durerea. Placa instabila, insa, se poate dovedi estrem de periculoasa chiar si atunci cand nu ingusteaza in mod semnificativ artera. 

Aceasta poate dezvolta crapaturi pe care celulele sangvine vor incerca sa le acopere cu un cheag, acesta blocand artera partial sau total. Infarctul miocardic are loc atunci cand cheagul blocheaza total o artera ce livreaza sange catre inima.

Orice persoana ce a suferit un infarct miocardic suferea in prealabil de boala arteriala coronoariana. Prin urmare, cauzele infarctului sunt strans legate de aparitia acestei boli. Anumiti factori contribuie la acumularea de depozite de grasime in interiorul arterelor, unii dintre acestia putand fi eliminati pentru minimizarea sanselor aparitiei unui infarct miocardic. 

Acesti factori pot fi:
  • Varsta – Barbatii cu varste de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani au mult mai mari sanse de infarct, in comparatie cu persoanele tinere.
  • Tutunul – Fumatul si expunerea pe termen lung la fum de tigara favorizeaza aparitia infarctului.
  • Tensiunea arteriala ridicata – In timp, tensiunea arteriala ridicata poate provoca stricaciuni arterelor ce transporta sange catre inima. De asemenea, tensiunea ridicata este in general consecinta altor probleme, precum  obezitatea, nivelul ridicat de colesterol sau diabetul, acesti factori marind si mai mult riscul acumularii de placa in interiorul arterelor.
  • Nivelul ridicat de colesterol din sange sau de trigliceride– Un nivel ridicat de colesterol din lipoproteine de mica densitate (colesteroul „rau”) are mari sanse de a ingusta arterele. De asemenea, un nivel ridicat de trigliceride, un tip de grasime din sange, mareste sansele de infarct. Pe de alta parte, cantitati ridicate de colesterol din lipoproteine de mare densitate (colesterolul „bun”) scad sansele aparitiei infarctului.
  • Obezitatea – o greutate corporala mult peste cea normala este asociata cu niveluri inalte de colesterol si trigliceride, precum si cu sanse mult mai mari de diabet sau tensiune arteriala ridicata. Toate acestea reprezinta factori de risc pentru infarct miocardic, insa reducerea greutatii chiar si cu 10% poate avea un efect semnificativ in diminuarea sanselor aparitiei acestuia.
  • Diabetul – Neproducerea unei cantitati suficiente de insulina sau neasimilarea corecta a acesteia provoaca o crestere a glicemiei, marind astfel riscul aparitiei unui infarct miocardic.
  • Sindromul metabolic – este o dereglare metabolica ce are loc la persoanele ce sufera de obezitate, tensiune arteriala crescuta si glicemie ridicata. Aceste sindrom dubleaza sansele aparitiei unei afectiuni cardiace.
  • Un istoric familial de atacuri de cord – Daca rude de gradul I au suferit in trecut de atacuri de cord la varste relativ tinere (pana in 55 de ani la barbati, pana in 65 de ani la femei), exista sanse sporite de aparitie a unui infarct miocardic.
  • Lipsa de activitate fizica – Inactivitatea contribuie la cresterea nivelului de colesterol si la aparitia obezitatii. Persoanele ce au o viata activa si care fac sport in mod regulat au un sistem cardiovascular mai sanatos si tensiune arteriala scazuta.
  • Stres – Organismul raspunde la stres in moduri variate, unele dintre acestea favorizand aparitia unui atac de cord.
  • Consumul de droguri – Drogurile stimulante, precum cocaina sau metamfetaminele, pot provoca un spasm la nivelul arterelor coronariene, declansand un atac de cord.
  • Preeclampsia – este o tulbrare ce provoaca o tensiune arteriala crescuta pe timpul sarcinii, persoanele ce sufera de aceasta prezentand un risc sporit de infarct de-a lungul vietii.
  • Bolile autoimune – Boli precum artrita reumatoida sau lupus pot mari sansele aparitiei unui infarct miocardic.

Care sunt urmarile si consecintele unui infarct

Desi majoritatea persoanelor ce sufera un infarct miocardic supravietuiesc, orice astfel de infarct, indiferent de natura blocajului sau de partea inimii afectate, are potentialul de a fi fatal. Urmarile si complicatiile survenite in urma unui infarct sunt strans legate de gradul de afectare a muschiului inimii, cele mai des intalnite fiind:
  • Aritmie cardiaca – este termenul medical folosit pentru a descrie bataile anormale ale inimii. Aceasta poate bate prea rapid, prea lent, sau pur si simplu neregulat. Aritmia este deseori o urmare a infarctului din cauza afectarii muschilor, fiind astfel dereglata abilitatea organismului de a trimite semnale electrice ce regleaza bataile inimii. Aritmia variaza in intensitate, consecintele fiind de la simptome blande precum palpitatii, dureri in zona pieptului sau stari de ameteala, pana la efecte grave precum blocaj cardiac complet, situatia in care semnalele electrice ce regleaza bataile inimii sunt grav afectate, sau aritmie ventriculara, cand inima incepe sa bata mai tare, pana cand un spasm o face sa se opreasca, provocand un stop cardiac.
  • Insuficienta cardiaca – se intampla atunci cand inima nu este capabila sa pompeze eficient sangele in tot organismul. Are loc in cazurile in care muschiul cardiac a fost grav afectat in urma infarctului si se intampla cel mai des in partea stanga a inimii. Cele mai des intalnite simptome sunt dificultatile la respirare, starile de oboseala si umflarea membrelor din cauza acumularii de lichid. Aceasta se poate trata prin medicatie sau, in anumite cazuri, printr-o interventie chirurgicala.
  • Socul cardiogen – este similar cu insuficienta cardiaca, insa mult mai grav. Apare atunci cand muschiul cardiac a fost atat de afectat incat nu mai poate pompa suficient sange pentru a mentine functiile organismului. Simptomele cele mai des intalnite sunt starile de confuzie, dificultatile de respirare, pielea palida si scaderea cantitatii de urina eliminate. Se poate trata medicamentos, prin administrarea de vasopresori ce au rolul de a strange vasele de sange, imbunatatind astfel circulatia. In unele cazuri este nevoie de interventie chirurgicala, pentru a restabili un flux sangvin suficient pentru a intretine functiile organismului.
  • Ruptura miocardica – este o urmare extrem de grava dar relativ rara a unui infarct miocardic si reprezinta ruperea muschiului, peretilor sau valvelor inimii. Apare in cazurile in care inima a fost grav afectata de catre infarct si se intampla la 1-5 zile dupa acesta. Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale socului cariogen, fiind nevoie de interventie chirurgicala pe cord deschis pentru repararea stricaciunilor. Chiar si asa, aproximativ jumatate din pacientii ce au suferit o ruptura miocardica vor muri la maxim 5 zile dupa aparitia acesteia.

Ce trebuie facut in cazul unui infarct miocardic

Daca infarctul miocardic are loc in compania altor persoane, acestia vor prelua cel mai probabil situatia si vor chema ajutor specializat. Daca, insa, infarctul se intampla atunci cand o persoana este singura, anumiti pasi trebuie efectuati pentru a maximiza sansele de supravietuire.

In primul rand, este important de stiut care sunt simptomele specifice infarctului miocardic. Acestea sunt in general o senzatie de presiune la nivelul pieptului, o durere sau un discomfort ce apare in zona pieptului si care se extinde ulterior catre umeri, spate, gat, brate sau partea superioara a abdomenului, dificultati la respirare, stari de lesin, transpratie si greata. De asemenea, un infarct poate avea loc fara niciun simptom, insa semnele apar in multe cazuri chiar si cu multe zile in avans.

Primul pas ce trebuie facut in toate situatiile este apelarea telefonica la un serviciu de ambulanta. Chiar daca simptomele nu sunt foarte severe, trebuie rezistata tentatia de a le „duce pe picioare”, dupa chemarea ambulantei fiind recomandat repausul si asteptarea in liniste a acesteia. 


Doar in cazuri extreme se recomanda urcarea la volan si conducerea pana la cel mai apropiat punct de prim ajutor. Aceasta solutie ar trebui sa fie ultima pe lista, din cauza riscului urias atat pentru pacient cat si pentru ceilalti participanti la trafic.

In cazul in care pacientul nu e alergic, mestecarea si inghitirea unei aspirine este un pas util. Aceasta subtiaza sangele, marind sansele de supravietuire prin prevenirea cresterii in dimensiuni a cheagului de sange ce a provocat infarctul.

Daca medicul a prescris in prealabil nitroglicerina, aceasta trebui administrata in urma unui infarct miocardic. Daca nu a fost prescrisa, administrarea de nitroglicerina menita pentru alta persoana nu este o idee buna, avand chiar potentialul de a mari pericolul.

Daca o alte persoana a suferit un infarct miocardic in prezenta dmneavoastra si este in stare de inconstienta, operatorul de la 112 ar putea recomanda inceperii imediate a operatiunilor de resuscitare a pacientului. Daca nu aveti o pregatire prealabila in resuscitare, este recomandat sa efectuati doar compresii ale pieptului, in jur de 100-120 pe minut, pana la sosirea ajutorului specializat.

Surse:
https://www.heartfoundation.org.au/your-heart/heart-conditions/heart-attack
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/diagnosis-treatment/drc-20373112
https://www.heartandstroke.ca/heart/conditions/heart-attack
https://www.health.harvard.edu/heart-health/heart-attacks-clarifying-the-causes-and-consequences