Ce este sciatica

Sciatica este termenul folosit pentru a descrie durerea care radiază de-a lungul căii nervului sciatic, care se ramifică din partea inferioară a spatelui prin șolduri și fese și în jos pe fiecare picior. De obicei, sciatica afectează doar o parte a corpului.

Sciatica apare cel mai frecvent atunci când o hernie de disc, un pinten osos pe coloana vertebrală sau îngustarea coloanei vertebrale (stenoza coloanei vertebrale) comprimă o parte a nervului. Acest lucru provoacă inflamație, durere și adesea o anumită amorțeală la nivelul piciorului afectat.

Deși durerea asociată cu sciatica poate fi severă, majoritatea cazurilor se rezolvă cu tratamente neoperatorii în câteva săptămâni. Persoanele care au sciatică severă asociată cu slăbiciune semnificativă a picioarelor sau cu modificări ale intestinului sau vezicii urinare ar putea fi candidați optimi pentru operație.

Simptome

Durerea care iradiază de la coloana vertebrală inferioară (lombară) la fesă și în spatele piciorului este semnul distinctiv al sciaticii. Disconfortul poate fi resimțit aproape oriunde de-a lungul căii nervoase, dar cel mai adesea durerea se manifestă undeva între zona lombară și partea din spate a coapsei și a gambei.

Durerea poate varia foarte mult, de la o durere ușoară la o senzație ascuțită, de arsură sau durere chinuitoare. Uneori se poate simți ca o scuturare sau un șoc electric. Poate fi mai rău când tușiți sau strănutați, iar șezutul prelungit poate agrava simptomele. De obicei, este afectată doar o parte a corpului.

Unele persoane au, de asemenea, amorțeală, furnicături sau slăbiciune musculară la picior sau picior afectat. S-ar putea să aveți durere într-o parte a piciorului și amorțeală în altă parte.

Când e cazul să mergeți la medic

Sciatica ușoară dispare de obicei în timp. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă măsurile de auto-îngrijire nu vă ușurează simptomele sau dacă durerea durează mai mult de o săptămână, este severă sau se agravează progresiv. Obțineți asistență medicală imediată dacă:

  • Aveți dureri bruște, severe la nivelul spatelui sau al piciorului și amorțeală sau slăbiciune musculară la nivelul piciorului
  • Durerea urmează unei răni violente, cum ar fi un accident rutier
  • Aveți probleme cu controlul intestinelor sau al vezicii urinare

Cauze

Sciatica apare atunci când nervul sciatic este strangulat, de obicei de o hernie de disc în coloana vertebrală sau de o creștere excesivă a osului (pinten osos) pe vertebre. Mai rar, nervul poate fi comprimat de o tumoare sau afectat de o boală precum diabetul.

Cele mai frecvente cauze de sciatica sunt urmatoarele:

  • Disc lombar herniat (hernia de disc). Potrivit cercetarilor, pana la 90% dintre cazurile de sciatica sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate comprima una sau mai multe dintre radacinile nervoase spinale (L4-S3) care alcatuiesc nervul sciatic. Cel mai des, in 8 din 10 cazuri de hernie de disc lombara, hernierea afecteaza radacinile L5 si S1. Astfel, se poate vorbi despre compresie directa sau de inflamatie. Un disc herniat poate comprima nervul sciatic pe o singura parte, provocand simptome la nivelul unui singur picior, sau poate comprima pe ambele parti, provocand simptome la nivelul ambelor membre inferioare (sciatica bilaterala), desi cazurile sunt mai rare.
  • Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita). Degradarea tesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe radacini ale nervului sciatic. Si discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine inflamatorii, determinand inflamatia nervului sciatic.
  • Stenoza spinala lombara. Aceasta reprezina ingustarea canalului spinal si este relativ frecventa in randul persoanelor peste 60 de ani. Cercetarile evidentiaza ca stenoza recesului lateral poate fi o cauza des intalnita care provoaca sciatica la varstnici.
  • Spondilolisteza. Aceasta se produce cand o fractura de stres (ca urmare a accidentelor, traumatismelor sportive, cazaturilor sau ridicarea greutatilor) face ca un disc vertebral sa alunece, determinand compresia nervului sciatic. Spondilolisteza poate provoca sciatica bilaterala si este mai frecventa la tineri.
  • Lezarea traumatica a nervului sciatic – fracturi ale capului femural, traumatisme la nivelul pelvisului

Mai putin frecvent, printre cauze se pot numara si:

  • Boala Paget osoasa
  • Afectarea neuronala asociata diabetului (neuropatie diabetica)
  • Tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul maduvei spinarii sau tumori secundare care prin extensie prind si produc compresie a fibrelor nervoase)
  • Hematoame (acumularea de sange) sau abcesele
  • Sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent neuropatii).

Tipuri de sciatica

În funcție de durata simptomelor, dacă au fost afectate una sau ambele membre inferioare, sciatica poate fi de mai multe tipuri:

  • Sciatica acută. Durerea poate să dureze de la patru la opt săptămâni, însă poate fi gestionată la domiciliu și în general nu este nevoie de tratament.
  • Sciatica cronică. Durerea nervului sciatic este persistentă și durează mai mult de 8 saptamani, fara sa se amelioreze cand se incearca gestionarea la domiciliu. În funcție de cauză, sciatica cronică poate necesita tratament nechirurgical sau chirurgical.
  • Sciatica alternanta. Durerea afectează alternative ambele picioare. Acest tip de sciatica este rar și poate fi determinat de probleme degenerative ale articulatiei sacroiliace.
  • Sciatica bilaterala. Aceasta apare la ambele picioare în același timp. Este, de asemenea, un tip rar de sciatica și poate apărea ca urmare a modificarilor degenerative la nivelul vertebrelor sau discurilor ori ca o consecință a unor boli severe precum sindromul cozii de cal.

Factori de risc

Factorii de risc pentru sciatică includ:

  • Vârstă. Modificările legate de vârstă ale coloanei vertebrale, sunt cele mai frecvente cauze ale sciaticii. Sciatica este mai frecventa la categoria de varsta 30-50, iar modificarile la nivelul coloanei (discuri herniate, pinteni ososi) legate de varsta pot sa determine sciatica.
  • Obezitatea. Prin creșterea stresului asupra coloanei vertebrale, excesul de greutate corporală poate contribui la modificările coloanei vertebrale care declanșează sciatica.
  • Ocupaţie. O slujbă care necesită să vă răsuciți spatele, să purtați sarcini grele sau să conduceți un autovehicul pentru perioade lungi de timp ar putea juca un rol în sciatică, dar nu există dovezi concludente ale acestei legături.
  • Sedentarism: Statul pe scaun timp indelungat afecteaza coloana lombara si picioarele, favorizand aparitia sciaticii. Oamenii care au un stil de viață sedentar sunt mai predispuși să dezvolte sciatică decât oamenii activi.
  • Diabet. Această afecțiune, care afectează modul în care corpul dumneavoastră folosește zahărul din sânge, vă crește riscul de afectare a nervilor.
  • Fumat: Rezultatele studiilor evidențiază un risc moderat mai mare de sciatica la fumatori în comparative cu nefumatorii. Oprirea fumatului tinde sa calmeze sciatica, fără sa o elimine în totalitate.

Complicații

Deși majoritatea oamenilor se recuperează complet în urma sciaticii, adesea fără tratament, sciatica poate provoca leziuni permanente ale nervilor. Solicitați asistență medicală imediată dacă observați:

  • Pierderea senzației la piciorul afectat
  • Slăbiciune la piciorul afectat
  • Pierderea funcției intestinului sau a vezicii urinare

Cum putem preveni sciatica

Nu este întotdeauna posibil să previi sciatica - de exemplu, boala degenerativa a discurilor vertebrale, sciatica provocata de sarcina sau de căderi accidentale. Cu toate acestea, următorii pași vă pot ajuta să vă protejați spatele și să reduceți riscul de sciatică:

  • Faceți mișcare regulat. Pentru a vă menține spatele puternic, acordați o atenție specială mușchilor de bază - mușchii din abdomen și din spate, care sunt esențiali pentru o postură și o aliniere adecvate. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru a vă recomanda activități specifice.
  • Mențineți o postură adecvată atunci când stați. Alegeți un scaun cu suport lombar bun, cotiere și o bază pivotantă. Luați în considerare plasarea unei perne sau a unui prosop rulat în partea mică a spatelui pentru a menține curba normală. Mențineți genunchii și șoldurile la nivel.
  • Folosiți o mecanică bună a corpului. Dacă stați în picioare pentru perioade îndelungate, odihniți-vă din când în când un picior pe un scaun sau o cutie mică. Când ridicați ceva greu, lăsați extremitățile inferioare să facă treaba. Deplasați-vă drept în sus și-n jos. Țineți spatele drept și îndoiți-vă doar la genunchi. Țineți încărcătura aproape de corp. Evitați ridicarea și răsucirea simultană. Găsiți un partener care să vă ajute la ridicare dacă obiectul este greu sau incomod.

Diagnostic

În timpul examenului fizic, medicul vă poate verifica forța musculară și reflexele. De exemplu, vi se poate cere să mergeți pe degetele de la picioare sau pe călcâie, să vă ridicați dintr-o poziție ghemuită și, în timp ce stați întins pe spate, să vă ridicați picioarele pe rând. Durerea care rezultă din sciatică se va agrava de obicei în timpul acestor activități.

Testele imagistice

Mulți oameni suferă de hernie de disc sau pinteni osoși care vor apărea la raze X și alte teste imagistice, dar nu au simptome. Așadar, medicii nu recomandă în mod obișnuit aceste teste decât dacă durerea este severă sau nu se îmbunătățește în câteva săptămâni.

  • Raze X. O radiografie a coloanei vertebrale poate dezvălui o creștere excesivă a osului (pinten osos) care poate apăsa pe un nerv.
  • RMN. Această procedură utilizează un magnet puternic și unde radio pentru a produce imagini transversale ale spatelui. Un RMN produce imagini detaliate ale oaselor și țesuturilor moi, cum ar fi hernia de disc. În timpul testului, vă întindeți pe o masă care glisează în aparatul RMN.
  • Scanare CT. Când se utilizează un CT pentru a imagina coloana vertebrală, este posibil să vi se injecteze o substanță de contrast în canalul spinal înainte de efectuarea razelor X - o procedură numită mielogramă CT. Substanța de contrast circulă apoi în jurul măduvei spinării și a nervilor spinali, care apar albi pe scanare.
  • Electromiografie (EMG). Acest test măsoară impulsurile electrice produse de nervi și răspunsurile mușchilor. Acest test poate confirma compresia nervoasă cauzată de hernia de discuri sau îngustarea canalului spinal (stenoză spinală).

Tratament

Dacă durerea dvs. nu se îmbunătățește cu măsuri de auto-îngrijire, medicul dumneavoastră vă poate sugera unele dintre următoarele tratamente.

Medicamente

Tipurile de medicamente care ar putea fi prescrise pentru durerea sciatică includ:

  • Antiinflamatoare
  • Relaxante musculare
  • Narcotice
  • Antidepresive triciclice
  • Medicamente anti-convulsii

Fizioterapie

Odată ce durerea acută se îmbunătățește, medicul dumneavoastră sau un kinetoterapeut vă poate recomanda un program de recuperare pentru a vă ajuta să preveniți viitoarele leziuni. Aceasta include de obicei exerciții pentru a vă corecta postura, a întări mușchii care vă susțin spatele și a vă îmbunătăți flexibilitatea.

Injecții cu steroizi

În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda injectarea unui medicament cu corticosteroizi în zona din jurul rădăcinii nervoase implicate. Corticosteroizii ajută la reducerea durerii prin suprimarea inflamației din jurul nervului iritat. Efectele dispar de obicei în câteva luni. Numărul de injecții cu steroizi pe care îl puteți primi este limitat, deoarece riscul de reacții adverse grave crește atunci când injecțiile devin prea frecvente.

Interventie chirurgicala

Această opțiune este de obicei rezervată atunci când nervul comprimat provoacă slăbiciune semnificativă, pierderea controlului intestinului sau al vezicii urinare sau când aveți dureri care se agravează progresiv sau nu se îmbunătățesc cu alte terapii. Chirurgii pot elimina pintenul osos sau porțiunea herniei de disc care apasă pe nervul ciupit.

Stil de viață și remedii la domiciliu

Pentru majoritatea oamenilor, sciatica răspunde la măsurile de auto-îngrijire. Deși odihna pentru o zi poate oferi o ușurare, inactivitatea prelungită vă va înrăutăți semnele și simptomele.

Alte tratamente de auto-îngrijire care ar putea ajuta includ:

  • Pachete reci. Inițial, s-ar putea să vă ajute de un pachet rece plasat pe zona dureroasă timp de până la 20 de minute de mai multe ori pe zi. Folosiți un pachet de gheață sau un pachet de legume congelate învelit într-un prosop curat.
  • Pachete fierbinți. După două-trei zile, aplicați căldură în zonele dureroase. Utilizați pachete fierbinți, sau o pernă electrică setată la treapta cea mai mică. Dacă continuați să aveți dureri, încercați să alternați pachete calde și reci.
  • Stretching. Exercițiile de întindere pentru zona lombară vă pot ajuta să vă simțiți mai bine și vă pot ajuta să vă ameliorați compresia rădăcinii nervoase. Evitați mișcările bruște, săriturile sau răsucirea în timpul întinderii și încercați să mențineți întinderea timp de cel puțin 30 de secunde.
  • Medicamente fără prescripție medicală. Analgezicele, cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele) și naproxenul sodic (Aleve), sunt uneori utile pentru sciatică.


Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sciatica/symptoms-causes/syc-20377435