Ce este depresia?


Majoritatea oamenilor au momente in care se timp tristi sau deprimati, ceea ce este o reactie normala in anumite situatii. Dar, atunci cand tristetea devine intensa – si intervine inclusiv senzatia lipsei de ajutor, de speranta sau de valoare – si dureaza cateva zile sau saptamani incat te impiedica sa iti traiesti viata normal, ar putea fi ceva mai mult decat o simpla stare de tristete. Un diagnostic initial al putea fi depresia clinica – o afectiune medicala ce poate fi tratata.

Simptomele depresiei. Cum ne dam seama ca suferim de depresie?

Diagnosticarea depresiei nu este dificila, dar este sigura atunci cand pacientul sufera de cinci sau mai multe dintre simptome, pe o perioada de cel putin doua saptamani:
  • O stare depresiva in cea mai mare parte a timpului, in special dimineata
  • Oboseala sau lipsa de energie in fiecare zi
  • Sentimentul ca nu valorezi nimic si sentimente de vinovatie in fiecare zi
  • Dificultati de concentrare, legate de detalii sau de luarea deciziilor
  • Insomnii sau prea mult somn
  • Nu prezentati niciun interes legat de vreo activitate sau eveniment
  • Va ganditi des la moarte sau la sinucidere
  • Ati slabit sau v-ati ingrasat mult in ultima perioada
In timp ce aceste simptome sunt frecvente, nu toata lumea cu depresie le va avea pe aceleasi. Acestea depind de gravitatea lor, de cat de des se intampla si cat pot dura. Simptomele depresiei pot aparea si odata cu schimbarile de anoptimp, o afectiune numita tulburare afectiva sezoniera.

Nu este neobisnuit ca persoanele care sufera de depresie sa aiba semne fizice ale acestei afectiuni. Acesta pot include dureri articulare, dureri de spate, probleme digestive, probleme de somn si modificari ale apetitului. S-ar putea ca miscarile si modul de a vorbi sa fie din ce in ce mai lente. Motivul este ca substantele chimice produse de creier, legate de depresie, in special serotonina, joaca un rol major in starea de spirit si senzatia de durere.

Depresia la copii si adolescenti

Depresia copilariei este diferita de cea normala si de emotiile de zi cu zi pe care le simt cei mai multi copii. Daca un copil este trist, nu inseamna ca sufera de depresie. Atunci cand tristetea este zilnica, se poate pune problema ca ar suferi de depresie. De asemenea, un comportament tulburator care interfereaza cu activitatile sociale, scolare sau familiare, pot fi semnele unei probleme.

Multi adolescenti se simt nemultumiti sau trec prin pase proaste. Cu toate acestea, atunci cand tristetea dureaza mai mult de doua saptamani si un adolescent prezinta si alte semne ale depresiei, se pune problema ca este ceva mai grav. Discutati cu medicul si aflati daca adolescentul poate fi deprimat. Exista un tratament eficient care poate ajuta adolescentii sa treaca peste depresie. 


Tipuri de depresie

Exista cateva tipuri de tulburari depresive pe care medicii le pot diagnostica, printre care se numara:
  • Depresia majora unipolara
  • Tulburarea depresiva persistenta, numita si distimia, atunci cand depresia dureaza cel putin doi ani
  • Tulburari de disfunctie a dispozitiei, atunci cand copiii si adolescentii devin extrem de iritabili si furiosi, iar deseori au izbucniri intense care sunt mai severe decat reactia tipica a corpului
  • Tulburare disforica premenstruala, atunci cand o femeie are probleme severe de dispozitie inainte de perioada menstruala, mai intensa decat sindormul premenstrual tipic
  • Tulburare depresiva din cauza unei alte afectiuni medicale
  • Alte tulburari depresive, cum ar fi depresia minora

Caracteristici specifice depresiei

  • Tulburari anxioase: va ingrijorati foarte mult despre lucrurile care s-ar putea intampla sau despre pierderea controlului.
  • Functii mixte: suferiti de depresie, dar aveti si perioade bune in care vorbiti foarte mult, avand o stima de sine extrem de ridicata.
  • Caracteristici atipice: va puteti simti bine dupa evenimente fericite, dar va este foarte foame, somn, sunteti sensibili.
  • Elemente psihotice: incepeti sa credeti lucruri care nu sunt adevarate si chiar sa incepeti sa vedeti lucuri care nu exista.
  • Catatonie: nu va puteti misca in mod normal corpul. S-ar putea sa va simtiti molesiti sau sa aveti miscari incontrolabile.
  • Depresie postnatala: simmptomele apar dupa nastere.
  • Modelul sezonier: simptomele se agraveaza odata cu schimbarile de anotimp, in special in lunile mai reci si intunecate.


Cauzele depresiei

Depresia este o boala extrem de compexa si nimeni nu stie exact care sunt cauzele aparitiei, dar poate aparea din mai multe motive. Unii oameni sufera de depresie in timpul unei boli grave, in timp ce altii pot avea depresie din cauza unor schimbari majore in viata, cum ar fi mutarea dintr-un loc drag sau moartea cuiva foarte apropiat. De asemenea, depresia poate aparea fara niciun motiv, iar persoanele in cauza se simt coplesite si foarte triste, singure, fara niciun motiv. 
Exista o serie de factori care sa poata creste sansele de aparitie a depresiei, printre care:
  • Abuzurile: un abuz fizic, sexual sau emotional poate creste vulnerabilitatea la depresie mai tarziu.
  • Anumite medicamente: in special cele pentru acnee, antivirale si corticosteroizii pot creste riscul depresiei.
  • Conflictele: depresia la cineva care are vulnerabilitatea biologica de a dezvolta depresia, poate rezulta din conflicte personale cu membrii familiei, prietenii sau colegii de munca.
  • Moartea sau o pierdere: tristetea sau durerea cauzata de moartea sau pierderea cuiva drag, desi apare in mod natural, poate creste riscul depresiei. 
  • Genetica: un istoric familial de depresie poate creste riscul aparitiei acesteia. Se crede ca depresia este o trasatura complexa, ceea ce inseamna ca fiecare gena este diferita si transmite cate o caracteristica in fiecare parte. 
  • Evenimente majore: chiar si evenimentele bune, cum ar fi inceperea unui nou loc de munca sau casatoria, pot duce la aparitia depresiei. Persoanele in aceasta situatie nu se simt comod si de cele mai multe ori divorteaza, isi dau demisia  sau se retrag din activitatea respectiva. Depresia clinica nu este intotdeauna un raspuns normal la anumite evenimente stresante din viata, mai ales daca persoanele respective se simt coplesite. 
  • Alte probleme personale: cum ar fi izolarea sociala datorata de numite probleme de sanatate sau despartirea de un grup social sau de o familie, pot contribui la aparitia depresiei clinice.
  • Bolile grave: deseori, depresia coexista cu o boala majora sau poate fi declansata de o alta afectiune.
  • Abuzul de substante: aproximativ 30% dintre persoanele care fac abuz de substante prezinte, de asemenea, depresie majora sau clinica. Chiar daca medicamentele sau alcoolul transmit o stare generala bine pentru un timp, in cele din urma vor agrava depresia.

Depresia la femei

Inainte de adolescenta, depresia este rara si apare in aceeasi masura si la fete si la baieti. Cu toate acestea, odata cu debutul pubertatii, riscul unei fete pentru a dezvolta depresia este de doua ori mai mare. 

Unii experti considera ca sansele crescute de depresie la femei pot fi legate de schimbarile la nivel hormonal care apar in timpul vierii. Aceste modificari sunt evidente in timpul pubertatii, in timpul sarcinii si la menopauza, dar apar si dupa nastere si in urma unui avort spontan. 

In plus, fluctuatiile hormonale care apar odata cu ciclurile menstruale din fiecare luna, probabil, contribuie la sindromul premenstrual sau la tulburarea disforica premenstruala – o afectiune severa marcata in special de depresie, anxietate si modificari ale starii de dispozitie, care are loc in saptamana inainte de menstruatie si interfereaza cu viata normala.


Depresia poate aparea chiar si la femeile insarcinate. Exista cativa factori care duc la aparitia depresiei in timpul sarcinii, cum ar fi varsta prea mica a viitoarei mame, lipsa unui partener, incertitudinea cu privire la sarcina sau conflictele maritale. Depresia poate avea un potential impact asupra sarcinii, dupa cum urmeaza:

Poate interfera cu capacitatea femeii de a se ingriji in timpul sarcinii. Poate fi mai putin capabila sa urmeze recomandarile medicului, sa nu doarma sau sa nu manance corespunzator.

Poate determina femeia sa foloseasc diverse substante, cum ar fi tutunul, alcoolul sau drogurile, care afecteaza sanatatea copilului. 
Poate ingreuna legatura cu bebelusul.

De asemenea, inclusiv sarcina poate avea un anumit impact asupra depresiei:
Stresul sarcinii poate contribui la dezvoltarea depresiei sau la recurenta si agravarea simptomelor acesteia. 
Depresia in timpul sarcinii poate creste riscul depresiei dupa nastere.
Pregatirea pentru sosirea pe lume a unui copil este o munca foarte grea, dar sanatatea trebuie sa fie pe primul loc. Daca banuiti ca suferiti de depresie in timpul sarcinii, incercati sa discutati cu cineva in care aveti incredere si apoi mergeti la medic. Luati in considerare starile de anxietate si de decadere si incercati terapiile de grup sau personale. 
Dovezile sugereaza ca multe dintre medicamentele antidepresive disponibile in prezent, par sa aiba riscuri minime in timpul sarcinii si pe termen scurt. Efectele pe termen lung sunt inca studiate, iar riscurile pot sa difere in functie de tipul de medicament prescris. Sarcina poate fi afectata si de alti factori, iar impreuna sa duca la pierderea sarcinii sau pot pune in pericol dezvoltarea fatului. Depresia netratatat poate pune in pericol mama si copilul. Uneori, terapia eletroconvulsiva este folosita in timpul sarcinii, cand alt tip de tratament nu da roade.

Tulburarea bipolara si depresia

Tulburarea bipolara este o afcetiune complexa care de datoreaza unei combinatii de factori genetici si non-genetici. Episoadele asociate acesteia implica depresia clinica sau mania, cu perioadele de energei pozitiva si normale. Severitatea episoadelor de dispozitie poate varia foarte mult si si de poate intampla brusc, la un interval de cateva zile sau chiar saptamani. Impreuna cu episoadele maniacale sau depresive, pacientii cu tulburare bipoalara pot avea tulburari in gandire, distorsiuni de perceptie si le poate fi afectata viata sociala. 
Aceasta afectiune apare, de obieci, intre 15 si 24 ani si persiste pe tot parcursul vietii. Rareori, mania diagnosticata este prezenta la copiii mici sau la adulti de peste 65 ani.
Semnele maniei in tulburarea bipolara inlud:
  • Credinte grandioase
  • Euforie prea mare
  • Iritabilitate necorespunzatoare
  • Comportament social inadecvat
  • Viteza foarte mare in vorbire
  • Judecata slaba
  • O nevoie scazuta de somn din cauza nivelului ridicat de energie
  • Dificultatea de concentrare
Tratamentul poate include folosirea stabilizatorilor de dispozitie, cum ar fi litiul. Anumite anticolvulsive, antipsihotice pot fi, de asemenea, folosite pentru a restabili starea de spirit. Uneori, antidepresivele se administreaza in asociere cu stabilizatori ai starii de spirit pentru a stimula strea depresiva.

Sa traiesti cu depresie nu este tocmai cel mai usor lucru, dar trebuie sa invatati sa traiti cu ea, pana cand o puteti invinge.
Este foarte important sa va luati medicamentele, asa cum sunt ele prescrise, chiar daca incepeti sa va simtiti mai bine. Daca incetati sa le luati prea devreme, depresia ar putea reveni. 

Dieta si exercitiile fizice pot face o diferenta semnificativa in ceea ce priveste timpul de vindecare al depresiei. Ambele va vor imbunatati starea generala. O dieta sanatoasa va poate ajuta sa va cresteti moralul, motiv pentru care mancarea este foarte importanta pentru mentinerea sanatatii mentale. 

Fiind activ din punct de vedere fizic, va puteti creste starea de spirit, reduce stresul si anxietatea, puteti incuraja eliberarea de endorfine si sa va imbunatatiti stima de sine. Exercitiile, de asemenea, va pot distrage de la gandurile negative.

Surse:
https://www.webmd.com/depression/default.htm
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
https://www.nhs.uk/conditions/clinical-depression/living-with/
https://www.health.harvard.edu/topics/depression