In acest articol citeste despre: 

Ce este Apendicita?

Apendicita este o inflamatie a apendicelui, un tub de tesut lung de cativa centimetru, care se intinde pana la intestinul gros. Un studiu sugereaza ca apendicele poate avea un rol in imunitatea intestinului, dar inca nu este clar acest lucru. Insa, un lucru este sigur, putem trai fara acesta, iar efecte adverse ale acestui lucru nu exista. 

Apendicita este o urgenta medicala care intotdeauna necesita o interventie chirurgicala prin care sa fie indepartat apendicele. In cazul in care aceasta afectiune este lasata netratata, apendicele se va inflama si se va perfora sau va imprastia substante infectioase in cavitatea abdominala. Acest lucru poate duce la aparitia peritonitei, o inflamatie grava a captuselii cavitatii abdominale – peritoneu – care poate fi fatala daca nu este tratata rapid cu antibiotice puternice.

In unele cazuri, in afara apendicelui inflamat se poate forma si un abces – o infectie care este prinsa de acesta. O apendicita cu abces se poate sparge si poate duce la aparitia peritonitei, motiv pentru care aproape toate cazurile de apendicita sunt tratate ca urgente, necesitand o interventie chirurgicala. Desi poate sa apara in orice moment al vietii, apendicita este rara sub varsta de 2 ani si este cel mai des intalnita la persoanele cu varsta intre 10 si 30 ani.

Apendicita apare atunci cand apendicele se blocheaza, adesea prin scaun, corp strain sau cancer. Blocarea poate aparea, de asemenea, din cauza unei infectii, deoarece apendicele se poate umfla ca un raspuns la orice infectie din organism. 


Simptomele apendicitei

Daca aveti apendicita, este posibil sa va confruntati cu unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
  • Durere in zona abdomenului superior sau in jurul buricului
  • Durere in partea dreapta jos a abdomenului
  • Pierderea poftei de mancare
  • Indigestie
  • Greata
  • Varsaturi
  • Diaree
  • Constipatie
  • Tumefiere abdominala – umflarea acestuia
  • Incapacitatea de a elimina gazele
  • Febra usoara
Durerea de apendicita poate incepe cu niste crampe usoare. De multe ori devine mai stabila si mai severa in timp. Se poate instala in zona abdomenului superior, iar ulterior sa treaca in zona dreapta inferioara a acestuia. Daca sunteti constienti ca ati putea avea apendicita, evitati sa luati laxative sau sa folositi o clisma. 

Aceste tratamente pot provoca aparitia apendicitei. Este important sa contactati medicul daca simtiti o sensibilitate in partea dreapta a abdomenlui, impreuna cu orice alt simptom al apendicitei. Poate deveni rapid o urgenta medicala.

De cele mai multe ori, cauza apendicitei este necunoscuta. Expertii cred ca se dezvolta atunci cand o parte a apendicelui devine obstructionata sau se blocheaza. Multe lucruri pot bloca apendicele, printre care: ingrosarea scaunului, foliculuii limfoizi extinsi, viermii intestinali, leziunile traumatice sau tumorile. Cand apendicele se blocheaza, bacteriile se pot multiplica in interiorul acestuia. Acest lucru poate duce la formarea unui puroi, ce poate provoca presiuni dureroase in abdomen.

Diagnosticarea apendicitei poate fi dificila, in special din cauza simptomelor. Acestea sunt de cele mai multe ori vagi sau foarte asemanatoare cu alte afectiuni, inclusiv probleme ale vezicii biliare, infectii ale vezicii urinare, boala Crohn, gastrita, inefctii intestinale sau probleme ovariene.

Daca medicul suspecteaza ca aveti apendicita, va va efectua un examen fizic, prin care se verifica sensibilitatea din partea drepata inferioara a abdomenului. De asemenea, se va verifica si umflarea si rigiditatea acestei zone. In functie de rezultatul examinarii fizice, medicul poate recomanda unul sau mai multe teste pentru a verifica semnele de apendicita sau pentru a exclude alte cauze potentiale ale simptomelor. 


Nu exista un singur test disponibil pentru a diagnostica apendicita, dar daca medicul nu gaseste o alta cauza a simptomelor, cu siguranta este vorba de apendicita. Dar, pentru a scapa de orice urma de indoiala, exista cateva teste pe care ar trebui sa le faceti.

Analize complete de sange - pentru a verifica semnele de infectie, medicul va poate recomanda un set complet de analize. Apendicita este adesea insotita de infectii bacteriene. O infectie in tractul urinar sau in alte organe abdominale poate provoca, de asemenea, simptome similare cu cele ale apendicitei. 

Test de urina – pentru a exclude o infectie a tractului urinar sau pietrele la rinichi ca una dintre cauzele potentiale ale simptomelor, medicul va poate face un test de urina.
Test de sarcina – sarcina ectopica poate fi confundata cu apendicita. Se intampla atunci cand un ovul fertilizat se implanteaza in tubul uterin, in loc sa se implanteze in uter. 

Aceasta poate fi o urganta medicala. Daca medicul suspecteaza ca ati putea avea o sarcina ectopica, el va poate face un test de sarcina. Pentru acest lucru se recolteaza o mostra de urina sau sange sau se poate recurge la o ecografie transvaginala, pentru a putea vedea concret unde este implantat ovulul fertilizat. 

Examen pelvin – in cazul femeilor, simptomele pot fi cauzate de boala inflamatorie pelvina, chistul ovarian sau de o alta afectiune care poate cauza probleme organelor reproducatoare. In timpul acestui examen sunt controlate vaginul, vulva si colul uterin. De asemenea, se vor examina si uterul si ovarele, iar in unele cazuri se poate recolta tesut pentru tesatare. 

Testele imagistice abdominale – pentru a verifica daca exista inflamatii ale apendicelui, medicul va poate recomanda testele imagistice la nivelul abdomenului. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la identificarea altor cauze potentiale ale simptomelor, cum ar fi abcesul abdominal sau impactiunea fecala. Se pot realiza urmatoarele teste: ecografie abdominala, tomografie computerizata abdominala, RMN abdominal. In unele cazuri poate fi necesar sa nu consumati alimente pentru o perioada inainte de test, dar toate detaliile va vor fi prezentate la medic. 

Test de imagistica toracica – penumonia din lobul inferior drept al plamanilor poate provoca, de asemenea, simptome similare cu apendicita. Daca medicul este de parere ca ati putea avea pneumonie, cel mai probabil va fi nevoie sa faceti o radiografie in zona pieptului. De asemenea, ar putea fi nevoie de o scanare CT pentru a crea imagini detaliate ale plamanilor. 


Tratament

In functie de starea in care va aflati, planul de tratament recomandat de medic pentru apendicita poate include una sau mai multe dintre urmatoarele:
  • Interventie chirurgicala pentru a elimina apendicele
  • Operatia de drenare a unui abces
  • Tratament cu antibiotic
  • Tratament cu analgezice
  • Dieta cu lichide
In cazuri rare, apendicita poate fi stopata fara interventie chirurgicala. Dar, in majoritatea cazurilor, veti avea nevoie de o interventie chirurgicala pentru a elimina apendicele. 

Antibioticele sunt administrate inaintea unei apendicectomii pentru a combate o posibila peritonita. Anestezia generala este, de obicei, administrata si apendicele este indeparatat printr-o incizie mica sau prin laparoscopie. Daca aveti peritonita, abdomenul este, de asemenea, curatat de puroi.


La ce medic trebuie sa mergi

La aparitia primelor simptome ale apendicitei, trebuie sa mergeti de urgenta la medicul de familie. Acesta va sti cum sa va consulte si sa va indrume pentru mai departe. De asemenea, orice medic cu specializarea de medicina interna sau pediatrie va poate consulta si pune diagnosticul. 

In cazul in care ajungeti la urgenta sau solicitati o ambulanta la domiciului, medicii vor sti intotdeauna ce este de facut, iar in cazul in care este nevoie de o interventie chirurgicala, un chirurg general va fi consultat si va examina situatia in care va aflati. Ulterior, veti fi supus operatiei pentru indepartarea apendicelui.


Riscuri

Apendicita poate afecta pe oricine, dar este posibil ca la anumite persoane sa se manifeste intr-un mod mai grav decat la altele. De exemplu, factorii de risc in cazurile de apendicita includ:
Varsta: apendicita afecteaza cel mai des persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 30 ani
Sex: apendicita este mai frecventa la barbati decat la femei
Istoricul familiei: persoanele care au un istoric familial de apendicita prezinta un risc sporit de dezvoltare a acesteia
Desi este nevoie de mai multe cercetari, dietele cu un continut scazut de fibre ar putea creste riscul aparitiei apendicitei. 

Implicatii

Apendicita poate aparea oricand, chiar si in timpul sarcinii. Apendicita acuta este cea mai comuna urgenta non-obstretica care necesita operatie in timpul sarcinii si afecteaza aproximativ 0,04 – 0,2% dintre femeile insarcinate. 

Simptomele apendicitei pot fi confundate cu disconfortul din timpul sarcinii. Sarcina poate provoca, de asemenea, urcarea apendicelui in abdomen, care poate afecta localizarea durerii legate de apendicita. Acest lucru poate ingreuna diagnosticarea apendicitei. 

Diagnosticul si tratamentul intarziat pot creste riscul complicatiilor, inclusiv avortul spontan.

Solutie chirurgicala

Interventia chirurgicala poarta denumirea de apendicectomie si este tratamentul standard. In general, in cazul in care se suspecteaza un caz de apendicita, medicii tind sa elimine orice alta cauza si sa elimine rapid apendicele pentru a evita spargerea sau ruperea acestuia. 

Daca apendicele a format un abces, este posibil sa fie nevoie de doua proceduri: una pentru a extrage lichidul din abces si una ulterioara pentru a elimina apendicele. Cu toate acestea, exista unele cercetari care arata ca tratamentul apendicitei acute cu antibiotice poate elimina necesitatea unei interventii chirurgicale in anumite cazuri. 


Informatii despre operatie

In termen de 12 ore de la interventia chirurgicala, va puteti ridica si va puteti misca. In mod normal, puteti reveni la activitatile obisnuite dupa doua sau trei saptamani de la intervenia chirurgicala. 

Daca operatia este efectuata cu un laparoscop – instrument subtire, asemanator telescopului pentru vizualizarea in interiorul abdomenului – incizia este mai mica si recuperarea este mai rapida. 

Este important sa va adresati medicului daca va confruntati cu urmatoarele simptome dupa interventia chirurgicala: varsaturi necontrolate, cresterea durerii la nivelul abdomenului, ameteli si senzatii de slabiciune, sange in varsaturi sau in urina, cresterea durerii si inrosirea inciziei, febra sau deschiderea operatiei.
 

Tipuri de operatie

Indepartarea apendicelui se face sub anestezie generala, prin laparoscopie sau prin intermediul unei operatii deschise.

1. Operatia chirurgicala laparoscop este, de obicei, metoda cel mai des utilizata de indepartare a apendicelui, deoarece recuperarea tinde sa fie mai rapida decat in cazul operatiei deschise. Acest tip de operatie presupune efectuarea a trei sau patru taieturi mici pe abdomen. 

Dupa ce a fost eliminat apendicele, se pot folosi cusaturi dizolvabile sau normale pentru inchiderea ranilor. Daca se folosesc cusaturi normale, acestea vor trebui scoase dupa sapte-zece zile.

2. Operatia deschisa este recomandata in situatiile speciale:
  • Atunci cand apendicele s-a spart si deja a format o masa de apendice in stomac
  • Atunci cand medicul nu are experienta in indepartarea apendicelui prin laparoscopic
  • In cazul persoanelor care au avut anterior interventii chirurgicale abdominale deschise
In acest caz, de face o taietura mai mare in partea dreapta inferioara a abdomenului pentru a se extrage apencidele. In cazul in care exista o infectie raspandita in interiorul abdomenului – peritonita – poate fi necesara o taietura mai mare de-a lungul mijlocului abdomenului. 

Aceasta procedura se numeste laparotomie. Incizia este inchisa prin cusaturi dizolvabile sau normale, care trebuie scoase ulterior.

Dupa ambele tipuri de interventii, apendicele eliminat este trimis la un laborator pentru a verifica daca exista anumite semne de cancer. Aceasta este o metoda de precautie.

Surse: 
https://www.webmd.com/g00/digestive-disorders/digestive-diseases-appendicitis?i10c.ua=1&i10c.encReferrer=aHR0cHM6Ly93d3cuZ29vZ2xlLnJvLw%3d%3d&i10c.dv=16
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/appendicitis/symptoms-causes/syc-20369543
https://www.nhs.uk/conditions/appendicitis/symptoms/
https://www.health.harvard.edu/a_to_z/appendicitis-a-to-z